un strop de nesomn cu ochi pe jumatate

scriu cu jumatate de ochi. din ambii ochi. de ce n-am scris “scriu cu ochii pe jumatate deschisi?” nu stiu. sinapsele alearga aiurea, am carente de somn, dar am un plus de fericire azi, si nu, nu e Luni (slava cerului, ca am avut o Luni cu L mic) dar e o Miercuri binevenita.

ignor lucrurile care s-au petrecut pana luni dupa-amiaza cand am recuperat pentru 12 ore o bucatica de mama. de asta nici nu am ajuns la concertul lui Alexandru Andries….si am avut cel mai frumos motiv din lume. adica am ales-o pe mama, am preferat sa o rasfat cu bunatati, film, masaj si strans in brate. pentru ca merita, nu doar pentru ca e a mea si o iubesc. schimbul de energie a fost fantastic, ne-am incarcat bateriile reciproc, a mai prins un pic de culoare in obraji si asta a fost cadoul perfect al inceputului de saptamana. o veste minunata a venit ieri. si nu e a mea si nu e pentru mine, dar e importanta pentru o viata si sper ca efectele sa fie bune si sa adauge zile acolo unde trebuie. tot ieri, pret de …9 ore…am avut filmare. un videoclip. asa cum am vrut eu. in povestea mea. pentru una dintre piesele de pe albumul “Fericirea de Luni”. pana nu am trecut in poveste nu am putut filma nimic. apoi lucrurile s-au incheiat in 5 minute. eu cu mine. atat.

astazi, miercuri, am avut filmare la TVR 2, pentru emisiunea Omul cu chitara. i-am avut langa mine pe Raul, Dan si Claudiu, carora le multumesc 🙂  am vorbit, am cantat (multumesc lui Tudor si echipei tehnice din studio si CAR!)…mi s-au facut surprize. am primit un cadou special, un tablou a carui istorie se leaga de Luna Patrata si despre a carei autoare veti afla in emisiune. am inteles si nerabdarea cu care Ducu Bertzi ma intreba cand ne putem aduna pentru filmare … multumesc de invitatie si de data de azi 🙂 Alecu Racoviceanu … i-am auzit cuvintele scrise si m-am fastacit, voi zambi la cafeaua de maine cu siguranta…veti intelege si voi de ce … pe 30 octombrie, atunci cand va fi difuzata emisiunea (la ora 23:00). am primit si un test-fulger la care veti auzi de multe ori pronuntat cuvantul LUNI (Evelina stie). si, evident, era sa-mi stric machiajul cu un strop de lacrimi de emotie 🙂

am ajuns acasa dupa o intalnire frumoasa si un rasfat cu peste bun si dulce 🙂 acum stau cu jumatati de ochi deschise, cu un picior pe scaun sub mine, cu o tigara aprinsa si ma gandesc la pat si perna…la un hol distanta de bucatarie. dar mai stau putin…putin…cat sa zambesc si sa multumesc in gand acestor lucruri frumoase care-mi vin, asa cum vin, in vremea lor.

tocmai mie.