Posted on

Chef si aripa de ratoi

alina manole

In seara asta am chef de Chilian, am inceput cu Iubi, pe repeat, fara numar, 10 am scos-o din playlist, la mine se numara altfel, acum suna Ursitoare, asta-i piesa mea de suflet pe care regret ca nu am cum sa o ascult ca sofer singur in masina. As cam calca-o, vorba cantecului. Mai si ploua, sa fie cadrul perfect pentru laptoapa si tigari. Lumina e o problema cand nu ai led sub tastatura, dar am Luna aprinsa (la propriu, e veioza). Haiti ca s-a terminat piesa. Acum “Intoarce-te cand dorm“. Nu schimb. Ma mai uit la flori. Am primit azi un buchet de poveste. Sta impartit in toata camera cu chitare si carti.

(…)

Cred ca scriu greu. A inceput “Chiar daca“. Ioi.

(…)

Si incepusem sa scriu despre faptul ca eu cred ca ma iubeste cineva de … mai sus 🙂 Nu de alta, dar ratoiul s-a mai inaltat cu o aripa si s-au mai adunat bani pentru carte. Si, exact ca ceilalti nebuni de care am scris in decembrie, nici acum nu pot sa zic nume in public. Asa ca sper sa citeasca blogul asta. Multumim, si eu si ratoiul! 🙂

E deja 2? Bun asa! Ce-i pasa lui Dodo ca eu ascult la maxim in casti “So why“? 🙂

Mai sunt putine bilete pentru 20 martie. Vreo 15…cred. Multumesc prietenilor, nebunilor care vin sa ma vada altfel decat de obicei. Si mai e timp pana atunci…ohoho! Am vazut un comentariu tare fain al cuiva care a dat “share” anuntului de concert. Suna cam asa: “O tara de pierdut mintile daca n-ar fi si Alina…” . Si eu care zic la fiecare concert ca-s pacatoasa si sa nu ma ia nimeni in serios 🙂

Saptamana viitoa…aici am intrerupt scrisul caci Dodo a sarit in sus din somn si s-a uitat spre fereastra. Eu cu ochii in laptoapa si castile cuplate…deh. O fi venit vreun zburator? Iara l-am scapat 🙂 Sau o fi vreun semn. Sa nu spun ce fac saptamana viitoare. Saptamana asta am alergat mult mult…si nu-mi pare rau.

“Pasaport pentru suflet” . Tot Chilian. Apoi cred ca “dau pe liniste” si ma joc un pic, poate vine somnul. Ma culc cu florile azi, cu cartile si Luna veioza. Dormitorul mai poate sa astepte.

Martie 5.

Alina Manole

Posted on

Insomnia la masculin

alina

Ma bucur de caldura casei, intr-o comoditate care-mi aminteste de vara. Am o anumita amortire in miscari care ma face sa seman un pic cu motanul batran de pe langa mine. Am o carte din care am mai citit cateva pagini cu spatele la calorifer si un picior pe masa. Am o muzica in surdina, cea mai potrivita dintre muzicile pe care le-as putea asculta in seara asta de octombrie. Am si tigari! Uhh! Ma speriasem ca trebuie sa ies din casa acum. Nu ca n-as fi dat nas cu noaptea, dar mi-e bine asa.

O linie simpla de timp intunecat, cu o insomnie care ma vegheaza discret, elegant. Insomnia e la masculin.

El, Insomnia.

Hai ca am dreptate! I-am simtit imbratisarile de atat de multe ori incat as putea sa si certific ca da, El, Insomnia, este din cand in cand cel mai potrivit masculin din noptile cu ochi mari ale unei femei. El, Insomnia, e companion perfect pentru carti (ii vor placea lecturile tale), filme (de umplutura, la TV), si se amuza fara zgomot la lecturile de statusuri de FB . Foarte important: nu-i pasa daca iti faci unghiile la 3:00 am si nici daca deschizi frigiderul de 10 ori, din care 9 cu vinovatie, ca e noapte si te-ai ingrasat un pic si ar trebui sa slabesti si da, de maine…

Mai am un pic si-l invit la un pahar cu vin. Dar pentru asta ar trebui sa ies din casa pentru ca n-am sticla cu vin. 😀 Asta-i nasol cu El, Insomnia: orice-ai face, nu va face nimic din ce un telefon ar face. Asa ca mai bine stau si mananc struguri luati acum 5 zile, mere si “haribo”.

Inchid aici. De noaptea asta profit.

22 octombrie – Joia Pacatosilor – Alina Manole & Raul Kusak , Teatrelli

24 octombrie – Fericiri de Octombrie – Alina Manol trio, Clubul Taranului

Posted on

Sezonul de insomnii

alina-manole

Sezonul de insomnii a inflorit inaintea pomilor, asta e primavara, iarasi ploua cat sa ascunda verdele, exclamam deja de uimire, cei care ne uitam in sus sau in perspectiva, avem magnolii, tufe si iarba, dar parca nu simtim intre dinti crud, nu inca, azi e soare cat de cat, cine stie cat il tine, insomniile cu ceas pus sa sune sunt cele mai greu de suportat, iti pacane ceva sub perna si in vis parca-i bomba sau metronom, orice devine interpretabil, mai ales in ameteala somnului care nu vrea sa plece daca de-abia a venit, motanul nu mai intelege nimic, noroc ca aude si el cum suna alarma si incepe sa miaune, te tarasti din pat in timp ce o parte din tine iti spune ca e in regula, mai poti sa stai 5 minute, da, 50 de minute, nu se intampla nimic daca 50 de minute stai, noroc cu cafeaua, noroc cu laptele pentru cafea ca raceste cat sa iei prima gura cat o jumatate de cana, cine te-a pus sa pierzi la un moment dat sirul orelor stand la palavre ca uite, de atunci totul s-a transformat in veghe, veghea de primavara undercover, radioul te enerveaza dar e bine sa fii nervos ca asa pleaca somnul, adica nu pleaca, se aduna din tot corpul intr-un singur punct din tine, va pulsa acolo pana spre dupa-amiaza cand vei da orice pentru 5 minute, atunci nu te vei mai putea gandi la 50, buna dimineata, pana atunci mai e, sa inceapa ziua, pleci cu drumul ca si cand ai pleca din tine.

Posted on

un strop de nesomn cu ochi pe jumatate

papusile-alinei-manole

scriu cu jumatate de ochi. din ambii ochi. de ce n-am scris “scriu cu ochii pe jumatate deschisi?” nu stiu. sinapsele alearga aiurea, am carente de somn, dar am un plus de fericire azi, si nu, nu e Luni (slava cerului, ca am avut o Luni cu L mic) dar e o Miercuri binevenita.

ignor lucrurile care s-au petrecut pana luni dupa-amiaza cand am recuperat pentru 12 ore o bucatica de mama. de asta nici nu am ajuns la concertul lui Alexandru Andries….si am avut cel mai frumos motiv din lume. adica am ales-o pe mama, am preferat sa o rasfat cu bunatati, film, masaj si strans in brate. pentru ca merita, nu doar pentru ca e a mea si o iubesc. schimbul de energie a fost fantastic, ne-am incarcat bateriile reciproc, a mai prins un pic de culoare in obraji si asta a fost cadoul perfect al inceputului de saptamana. o veste minunata a venit ieri. si nu e a mea si nu e pentru mine, dar e importanta pentru o viata si sper ca efectele sa fie bune si sa adauge zile acolo unde trebuie. tot ieri, pret de …9 ore…am avut filmare. un videoclip. asa cum am vrut eu. in povestea mea. pentru una dintre piesele de pe albumul “Fericirea de Luni”. pana nu am trecut in poveste nu am putut filma nimic. apoi lucrurile s-au incheiat in 5 minute. eu cu mine. atat.

astazi, miercuri, am avut filmare la TVR 2, pentru emisiunea Omul cu chitara. i-am avut langa mine pe Raul, Dan si Claudiu, carora le multumesc 🙂  am vorbit, am cantat (multumesc lui Tudor si echipei tehnice din studio si CAR!)…mi s-au facut surprize. am primit un cadou special, un tablou a carui istorie se leaga de Luna Patrata si despre a carei autoare veti afla in emisiune. am inteles si nerabdarea cu care Ducu Bertzi ma intreba cand ne putem aduna pentru filmare … multumesc de invitatie si de data de azi 🙂 Alecu Racoviceanu … i-am auzit cuvintele scrise si m-am fastacit, voi zambi la cafeaua de maine cu siguranta…veti intelege si voi de ce … pe 30 octombrie, atunci cand va fi difuzata emisiunea (la ora 23:00). am primit si un test-fulger la care veti auzi de multe ori pronuntat cuvantul LUNI (Evelina stie). si, evident, era sa-mi stric machiajul cu un strop de lacrimi de emotie 🙂

am ajuns acasa dupa o intalnire frumoasa si un rasfat cu peste bun si dulce 🙂 acum stau cu jumatati de ochi deschise, cu un picior pe scaun sub mine, cu o tigara aprinsa si ma gandesc la pat si perna…la un hol distanta de bucatarie. dar mai stau putin…putin…cat sa zambesc si sa multumesc in gand acestor lucruri frumoase care-mi vin, asa cum vin, in vremea lor.

tocmai mie.

Posted on

despre martea de luni

am crezut ca e marti. nu de dimineata. dimineata eram prea somnoroasa ca sa stiu ce zi e. un pic dupa pranz, cand am inceput munca. o munca frumoasa tare. dar concentrata. cand am ajuns in Puzzle (se pregateste aniversarea de 1 an de existenta) eram convinsa ca e marti. si ma gandeam ca voi ramane sa vad piesa de teatru. ba am mai chemat si o prietena sa vina sa vada piesa. si piesa era marti. care nu era astazi. ati inteles ideea.

trebuie sa incep sa ma trezesc devreme, am ora fixa la care daca nu fac ochi lucrurile se complica. pana beau ceai/cafea/apa cu lamaie (dupa dispozitie), pana se incalzeste apa calda pentru dus (asa e cand stai la 7), pana nu-stiu-cu-ce-sa-ma-imbrac, pana taxi, trafic, destinatie…dureaza. nu de alta, dar trebuie sa stau cu ochii deschisi pentru toate operatiunile. si sa ma misc. si e greu dupa ce dormi doar 3-4 ore. aseara am incercat cocktail de ceai, extraveral, pat si un film pe laptoapa, doar-doar reusesc sa cad mai repede in somn. n-am reusit…

saptamana trecuta nu dormeam de migrene. Luna, deh. saptamana asta trebuie sa ma conving ca somnul e mai bun decat poezia.

cartea de povesti pentru copii e aproape gata. am mai corectat-o, am mai periat-o. m-a intrebat cineva care este categoria de varsta careia i se adreseaza, inclin sa cred ca destinatarii trebuie sa aiba peste 5 ani. si sa stie ce e un elicopter. 🙂 astept schitele pentru personaje si apoi sa trec la nivelul urmator, adica sa caut solutia cea mai buna pentru aparitie. mi-as dori sa fie pe hartie si nu orice fel de hartie (pretentioasa, stiu…). ma gandesc daca printr-o editura sau tot de capul meu. da, planuri…

cu volumul de poeme e mai greu. s-au adunat frumos, dar dupa pauza de saptamana trecuta am mai taiat. sau am reformulat. sau am zambit si am adaugat o pagina. e o perioada efervescenta a cuvintelor, sunt multe poeme noi si cele de mai demult ofteaza a demult asteptare. (pana si tonul cu care scriu paragraful asta ma da de gol ca acesta e un plan/proiect/gand/vis tare sensibil pentru mine)

despre muzica si album scriu altadata. nu de alta, dar daca mai scriu mult se face pe bune marti.

despre concertul de pe 1 februarie pot spune ca va avea piesele noi ceva mai pline de concept. ma refer la cele noi-noi pe care le-ati auzit cantate doar de mine cu chitara. daca ati fost la concerte 🙂 sper sa inregistrez concertul si sa-mi convina ce vad astfel incat sa se vada si pe youtube. reamintesc ca ora de incepere a concertului este 8. maxim 8 si 10. nu va avea pauza. mai sunt 3 locuri, stiu ca nu sunt laolalta, dar cum vor fi atatia prieteni in sala e imposibil sa va simtiti despartiti sau singuri. stiu eu ce stiu 🙂

tot in luna februarie va avea loc si un spectacol “Joia Pacatosilor” (voce si pian, eu si Raul, pentru cine nu stie conceptul). nu garantez ca va avea tot regim de teatru ca cel de pe 1 februarie, dar sper ca cine va dori sa vina sa stie ca se “inhama” la ascultare si nu la conversatii cu vecinul de masa 🙂 e mai “strict” un pic decat concertul-standard pentru ca vorbesc eu mult dupa ghidul pe care mi-l fac de acasa. in definitiv, trebuie sa explic muzical “cum am ajuns eu pacatoasa”, nu?

e trecut de 10 si jumatate.

voi incerca “imposibilul”. voi inchide muzica. apoi ma voi convinge sa merg in pat. nu pe canapea ca acolo e TV deschis. pun pariu ca dupa jumatate de ora de stat la cald si orizontal ma voi ridica sa vin in bucatarie, incetisor, “sa nu trezesc casa”, cat sa mai fumez o tigara pe intuneric si sa mai scriu cateva randuri pe un colt de hartie luminat de bricheta. dar macar incerc.

p.s. pentru cine nu a vazut interviul pe care mi l-a luat Chinezu la finalul anului trecut, iata-l aici.

Posted on

meciuri

somnul m-a tras de maneca asta-noapte: tenis, nu orice fel de meci. apoi s-a dus sa se plimbe prin ploaie ca un adevarat cuceritor de retine. confruntarea de pe teren a fost superba, tineam cu amandoi, stiam ca preferat e Nadal, radacinile mele ma atentionau legat de Djokovic (sarb, deh…).

tin minte prima mea vizionare de meci de tenis, la un televizor alb-negru, stiu ca ma lua somnul si rezistam cu brio, nu intelegeam de ce adultii se uita cu atata atentie. apoi am inceput sa merg pe un teren de zgura cu un prieten din scoala generala si sa-mi placa si sa inteleg. emotia atunci cand ma uit la tenis e diferita de emotiile corespunzatoare altor sporturi: gimnastica, handbal, rugby, fotbal. de inteles: prima data, acea prima data conteaza si de amprenta ei nu poti scapa o viata 🙂

o paranteza mica: mi-e dor de un meci de rugby vazut la locul faptei 🙂

finalul de meci de tenis a insemnat…pofta de mancare, nocturna, cumva legata tot de momente vechi: ceai de plante si paine prajita cu unt. intre timp ora 3 dimineata. apoi 4. somnul meu inca se mai plimba pe strazi, nu degeaba, avea de cautat un raspuns si l-a gasit, asa cum era de asteptat, la vedere.

am mai scris ceva inainte sa adorm in hartiile care ma gazduiesc cand nu vreau muzica. vine octombrie, octombrie de Sus.

e seara de fotbal. pentru 2 ore nu va exista rosia montana, nu va exista problema cainilor fara stapan. un consens care ma intristeaza un pic desi e al naibii de normal in orice parte a lumii….

Posted on

vreau o zi

o zi sa fie liniste, bunatatea sa nu coste, sa primesc lucruri minunate si sa nu fie un schimb, sa pot sa tac, sa pot sa pun cele mai stupide intrebari, sa ma pot adanci in temeri

o zi sa fie calm si sa curga totul usor si frumos, sa nu-mi pese, sa pot sa privesc in gol, 5 minute, sa nu aud intrebari, sa nu ma judece nici ingerii si legat de ei… o zi in care sa-i vad

o zi, una singura, in care sa dorm si somnul sa-mi fie pazit, sa fiu iubita fara niciun motiv, repet, fara niciunul, oricat de mic

o zi sa pot spune orice despre mine, tot intunericul, toata lumina si apoi sa fie totul uitat, de tot si definitiv

o zi ca un suvoi de apa croit dupa trupul meu, in care sa ma imbrac, nu sa ma spal

o zi in care sa pot uri cu toata fibra, in care sa uit ca-s om bun…ba nu…asta n-o sa se poata niciodata…

apoi sa incep sa traiesc

o sa vina repede ziua asta.

Posted on

rasfatul de sarbatori

….nu poate fi egalat de nimic, zau! dupa o seara de ajun cu 10 mosi, turte si alte bunatati, ziua de craciun inseamna leneviiiiit, citiiit, filmeee, somniiiic…mmm…ce bun si bine! iar maine…da, maine, nu e luni, e inca o zi de vacanta 🙂 recunosc, daca ningea un pic era de basm pentru toate luminitele mele si fundele si stelutele, dar si asa tot frumos e. un secret: in perioada de sarbatori totul se muta intotdeauna in camera unde sta bradutul 🙂 nu se stinge nimic, se doarme  ca intr-o zi continua de sarbatoare, cu lumanarele multe si miros de verde-verde (fericit e si dodo in ecuatia asta pentru ca accesul lui la “somn cu om” e interzis in restul anului) 🙂

in categoria filme am revazut cu placere pe tvr2 pantera roz cu peter sellers 🙂 roz in prima zi de craciun, deh! 😀 in categoria show-uri tv, ma uit (inca) la “o data-n viata”, unde gala cantecelor romanesti a adus pe scena si tineri si veterani ai muzicii populare, intr-o productie impresionanta. am o legatura speciala cu genul acesta de muzica pe care nu-l ascult des dar, de fiecare data cand intru “in contact” ma impresioneaza tot ce tine de cantecul popular autentic, cu accent mai mult pe textul original…doamne, ce comori acolo cand vine vorba de metafora iubirii, cea primara, nealterata, instinctuala…gata, ma opresc 🙂 ma duc sa mai citesc un pic, sa mai stau un pic, sa mai caut un film…le-as face pe toate deodata, ca un copil bucuros ca a primit mai multe ciocolate 🙂

(maine pun poza cu bradut) 🙂

sa aveti somn lin si zile usoare!

Posted on

peste week-end

e minunat sa ai langa cafeaua de sambata dimineata un buchet de flori. cel mai vesel buchet de flori pe care l-a construit vreodata o gradinareasa.

e bine sa gatesti sambata pentru ca iti aminteste de familia in care sambata era pentru gatit. sa faci o salata de vinete ca acasa si sa bei limonada din carafa.

e bine sa dormi aproape toata ziua de duminica, apoi sa iesi la un concert. e firesc sa ai regretul ca nu e concertul perfect pentru toata odihna ta din ultimele doua zile

e minunat sa te intorci acasa si la 11 fara 5 sa gasesti un magazinas deschis si sa cumperi carti si bake rolls. 3 carti.

(apasa read more 🙂 ) Continue reading "peste week-end"

Posted on

cum sa dormi cand e ceata peste tot?!

22:00 te apuca o migrena mishto

pana la 2 lucrezi

02:02 te decizi ca e timpul sa dormi, te uiti pe geam, e ceata

02:34 te chinui pe canapea de vreo jumatate de ora si inca nu dai semne de somn

02:37 te-ai duce in pat dar n-ai niciun chef, te uiti in gol

02:58 vine dodo cu pretentii de mangaiat

02:59 dodo adoarme

03:15 de un sfert de ora te uiti la un film pe hbo si te enervezi ca nu vezi subtitrarea din cauza canapelei din stanga

03:17 te apuci sa canti incet o piesa din playlistul de sambata. dodo se trezeste

03:18 taci de mila motanului

03:27 ti se face foame, mergi la bucatarie, bei o cana cu lapte

03:27 (adica in acelasi timp) mai citesti ce scrie groparu si razi

04:01 deschizi pagina de administrare a blogului personal

04:05 de 4 minute scriu

04:07 recitesc in timp ce fumez

04:08 imi trebuie si un thumbnail pentru postarea asta

04:12 am si thumbnail

04:13 te uiti pe geam. ceata sta pe felinare si se uita la tine. scoti limba

04:14 publish