concertul aniversar Za’Duff de anul asta a prezentat un nou tobosar. ca si anul trecut (remember daniel secarea?). sper ca de data asta sa se ramana in formula pe care am vazut-o pe scena mai mult de 1 an…si poate aniversarea de 7 va fi cu noroc.
ma asteptam la mai multe emotii. au fost in schimb peripetiile “clasice”, amuzante…ca daca nu se rupe ceva la concertele lor degeaba. asta insa nu a afectat calitatea cantarii, una de rock si una buna. in acelasi timp 🙂
sound-ul a mai crescut un pic, s-a mai intarit (desi e o fata la tobe), a devenit pe alocuri mai agresiv si asta e pe gustul meu. unele piese, conceptual, sunt bine rau, ca sa zic asa, si pun in valoare si voce si stil si tot. altele mai pastreaza din inca formulele vechi de orchestratie, dar banuiesc ca si asta se va rezolva in timp.
cate ceva mi-am notat in timpul cantarii, ca sa nu uit. nu am inteles de ce momentul de acustic a insemnat si o repozitionare pe scena, o schimbare de locuri intre Andrei (vocal) si Mysha (chitara), cata vreme vocea principala tot a lui Andrei era. doar ca datorita luminilor de scena nu era vizibil…
oac-oac-ul a sunat din nou a parodie la adresa lui st. banica, insa de aici mi-a lipsit rockul care sa echilibreze balanta (in fine, eu am in minte “niste baieti” la categoria parodii)
a! un punct bun pentru rock (in general) e ca locatia, fost cinematograf, desi pastreaza ceva din mirosurile vremilor in care a merge la cinema era cam singura distractie, e amenajata ok, scena e inalta si incapatoare iar interiorul poate fi umplut cred si cu 300 de oameni. luminile iti rup ochii rau insa, chiar cred ca trebuie repozitionate luminile sau gandit un proiect de lumini pentru concerte de gen.
revenind: acum, ca tot au tobosar, sa speram ca-l vor tine bine si ca vor avea concerte faine in continuare!
la multi ani, Za’Duff! 🙂
