vine renul cel mic

e a 4-a oara cand ma apuc de scris si nu reusesc sa duc ideile pana la capat. oboseala isi spune cuvantul. in plus, o aglomeratie de evenimente, unele mai frumoase, alte mai putin placute. ziua de azi e importanta pentru ca vine “renul cel mic” (numele de cod al mamei in perioada de sarbatori) iar maine e si mai importanta pentru ca renul cel mic are nevoie de un pic de chirurgie ca sa se faca bine….asa ca strangeti pumnii bine a sanatate!

m-am vazut si la national tv, in reluare 🙂 pe 16 decembrie a fost difuzata emisiunea “Sa v-amintiti duminica”, am filmat acum o vreme doua piese “joaca in zapada” si “adevarul”.  si iarasi Corina Chiriac m-a prezentat asa frumoooos… (nu stiu emoticonul sa-l desenez, dar m-am inrosit si acolo si dincolo de ecran, acum).

pe 24 decembrie va colind la tv din nou, in matinalul de la TVH2.0 🙂 sa nu ziceti ca nu v-am spus! si m-am intalnit atunci si cu mosul, pregatit mai mult sa faca ceva cadouri lui dodo decat mie….veti vedea! 🙂

voi povesti si despre cum a fost ultimul concert, si despre frigul de la clubul taranului (greu de suportat pentru cei care canta si nu beau in timpul concertului), si despre finaluri….

va veni oricum si ultima postare, de rezumat al anului, nu doar muzical…

acum trebuie sa gatesc ceva bun (miracol in bucataria mea in ultimele luni) pentru ca, precum am spus, vine renul cel mic si trebuie bine hranit!

btw, poate cineva sa vorbeasca cu codul galben sa-i spuna sa stea potolit pana imi ajunge mama acasa?! 🙂

de unde rezulta ca…

…iarasi nu vine sfarsitul lumii. acuma…eu am stat pana cand a inceput ziua fatidica, aproape ca m-a prins concertul pe scena (sau chiar era 12 cand am terminat? ca nu mai stiu!), dar n-am primit niciun semn cum ca de azi gata! ba mai mult, dupa ce m-am indulcit cu ciocolata cu cirese si mi-am aranjat trandafirii si freziile undeva aproape de laptoapa, parca-parca as zice ca nu mai vine napasta! 🙂

am avut concert in joy. pacat de niste detalii care au scapat la categoria investitie in sunet. sa nu intelegeti ca nu e! doar ca mai e de lucru, ca in muuulte locuri. muuuuuulta lume, cunoscuta sau mai putin cunoscuta, o masa care a fost ca in visul meu de dupa-amiaza (pe facebook am povestit), caldura cat cuprinde si rasete multe pentru ca ne-am jucat teribil. pentru cine nu a fost trebuie sa precizez ca joaca de piesa care se numeste  “asa si-asa” are mai nou o varianta pop…nu vreti sa stiti cum e 😀

am cantat in formula completa ritmica (si cu ovidiu adica) si am facut glume multiple, mai ales la adresa mesei de care scriam mai sus. glumele, evident, le-am priceput noi toti ceilalti. poate e doar o chestie de empatie, poate doar una de inteligenta 😀

experienta in sine de concert a fost foarte frumoasa si ma bucur de venirea celor care fie n-au mai venit demult, fie au tot promis ca ajung si iata, au ajuns, la folk-jazz-ul meu, pe care-l cresc si-l cocolosesc si cu care ma laud. copil, deh! stilul, nu eu 😀

acum ma simt ca in aproape fiecare noapte de dupa concert. plina de energii, cu zambet pe Dinauntru, fericit de obosita.

e 1:53

dodo doarme langa mine

buna dimineata 🙂