versurile mele…

sunt scrise pe foi, in agende, caiete, pe servetele. rar de tot, cate o piesa se afla in laptoapa, de obicei sub forma de idee…

acum cateva zile, liviu alexa ma intreba unde sunt versurile cantecelelor de pe albumul “dragoste in 3”. cumva m-am activat…oare nu se afla pe undeva, totusi, printr-un folder ratacit?

well…se pare ca nu. la un moment dat au fost scrise pentru print-ul din caietul meu fara de care nu urc pe scena si cred ca, la aproape acelasi moment, au fost sterse. se pare ca muza ma prinde scriind “de mana” (mai stiti cum e?)

in plus, ca marturisire mica-mica….unele dintre cuvintele scrise pe foile din fata mea nu mai exista demult in piesa in sine…adica una scrie pe foaia, alta cant…am doar reperul gandului de atunci, Primul, ca un soi de sambure.

tot sus-numitul liviu alexa imi recomanda pe twitter sa pun versurile pe net sau oriunde…ca da bine la imagine. am stat, am cugetat…mie-mi place stiloul dar deja devine obiect de muzeu…asa ca voi incepe, incet-incet, sa transcriu piesele, dupa cum se aud pe disc…

incep cu piesa “Ti-as desena” 🙂

ti-as desena un sotron cu o mie de patrate

si inca ceva: un fluture mare si doua palate

ti-as desena un avion in furtuna de vise

si-un trecator rezolvand caree rebustiste

ti-as desena o vaza cu flori…demodata

si-un calculator…sa aduni Ziua minunata

ti-as desena perechi de guri parfumate

si-un colibri cu o mie de aripi ciudate

ref: dar nu stiu cum, si nu stiu unde

sa gasesc si creta si-asfalt

vezi tu e-o problema: culori emigreaza iar tu esti din ce in ce….

ti-as desena covorul din camera mea argintie

si-un papagal topaind vesel pe colivie

o bicicleta cu rotile umede de poezie

ti-as desena o melodie

ref: dar nu stiu cum, si nu stiu unde

sa gasesc si creta si-asfalt

vezi tu e-o problema: culori emigreaza iar tu esti din ce in ce….mai Inalt

ti-as desena o melodie…

oaza de ipotesti

acum am timp sa povestesc despre ipotesti si sa pun si cateva fotografii “civile”, fara microfon si rochie si lumini si scena 🙂 nu de alta dar intamplarea de festival a fost frumoasa si merita cu totul povestita.

drumul lung lung ne-a topit, am ajuns in 8 ore pe o canicula ingrozitoare, ba chiar ne-am si ratacit la un moment dat (fapt deloc intamplator prin zona cu pricina, drept dovada marturiile juratilor 🙂 ) . dar am ajuns si am gasit oaza frumoasa si oameni minunati. cei care au grija si dau contur locului sunt inca neimblanziti de cautarea de sponsori si sprijin pentru manifestarile pe care le fac acolo. sunt de admirat pentru cum se descruca, in conditii de austeritate, pentru a intretine cultura intr-un spatiu de invidiat. recunosc ca mi-ar placea sa stau acolo cateva saptamani, departe de lume si atat de conectata la tot. nu, tehnologia nu e agresiva, e cat trebuie. casele de protocol au de la semineu la aer conditionat si centrala termica, un restaurant senzational (repet, senzational) e foarte aproape (asta la categoria nevoi de baza), exista o sala de conferinte foarte bine pusa la punct (puteti sa-i spuneti si sala de studiu), o arhiva impresionanta, un muzeu al poeziei cu peste 6000 de volume princeps, exista si biserica si casa memoriala si casa papadopol, exista sala de expozitii, amfiteatru exterior si liniste si livada si verde verde….

am cantat seara ca si cand n-am fi mers atat de multe ore, dupa ce am ascultat concurentii (printre ei o fata talentata cu un cover la luna patrata 🙂 ). am auzit in recital oameni pe care ii stiam sau pe care i-am vazut acolo, cu emotiile lor mari…cat ale mele 🙂 am auzit destula lume cantand “luna patrata” alaturi de mine…am vazut oameni dansand pe “ti-as desena”…am cantat si seara tarziu, dupa focul de tabara. am cunoscut oameni pe care voiam sa-i vad demult si oameni noi, atat de entuziasti, atat de tineri, frumosi, increzatori. am auzit “sarumana” si “dumneavoastra” cat sa ma urc pe pereti, am auzit si un “vai, lesin” cand m-am prezentat cuiva care nu m-a recunoscut intr-o tinuta alta decat cea de scena. 😀 am ras, am glumit, am schimbat vorbe de suflet sau am povestit despre fotbal si politica. m-am reintalnit cu ovidiu (mihailescu), cosmin popescu si emeric. ce mai, a fost frumos 🙂

multumesc Flavius, multumesc Relu, pentru primire si gazduire si tot 🙂

va las cu cateva fotografii 🙂

Continue reading "oaza de ipotesti"