Tag: taxe

somnul vindeca sau amana aproape orice: de la angoase la raceli. e un brief nespecializat si usor cam din topor, dar avand parte de amandoua din plin , am avut norocul sa pot sa recuperez o stare controlabila prin somn. m-a trezit la un moment dat dodo care se juca cu bratara de la picior dar am stat fara sa vreau sa ma ridic….si cum venea vreun gand cum mintea lua pozitie si spunea “ok, acum dorm”. m-am si amuzat un pic de situatie.

cand in sfarsit am decis sa ma mobilizez am aflat ca au fost schimbati cativa dintre ministri. am aflat si ca ordonanta  58 care pune pe drumuri pe atat de multa lume pe la cozi are toate sansele ori sa fie inlocuita cu alta ori sa fie  modificata. si ca oricum de la anul intra in vigoare alte modificari in codul fiscal. lucid si foarte la rece, asta inseamna in definitiv graba nesanatoasa. plus ceva consultanti care nu consulta pe nimeni si ministri care nu se lasa consultati.

toata perioada guvernarii boc am cautat sa inteleg utilitatea si logica deciziilor de natura fiscala si nu numai. nefiind un suporter al vreunui partid in mod special, fiind si extrem de echilibrata si obiectiva in analiza lucrurilor care se intampla in jurul meu, am comentat sau exprimat o pozitie clara numai dupa ce am rotit pe toate partile propunerile, normele, motivatiile. pornind de la criza, evident.

de exemplu, propunerea taierilor de pensii si salarii bugetare, nu m-a revoltat majoritar, in turma, de la inceput . ceea ce se urla, de la articole in presa la pancardele sindicaliste (si aici m-am revoltat de la inceput legat de banii sindicatelor pentru materialele promotionale de greve si adunari publice, vezi sepci, steaguri, bannere  si ecrane de proiectie de concert rolling stones etc, de care sindicalistii platitori au uitat definitiv sau nici macar nu si-au pus problema ca-s ai lor…banii adica) era “nu vrem taieri“. nu metodologia. nu normele de aplicare. si iata cum, taierile inevitabile au devenit mult mai grave prin norme….

ordonanta 58…de data asta, poate si pentru ca masa manevrabila e mai mica si pe medie cu studii ceva mai inalte decat in cazul de mai sus, nu s-a mai pus problema refuzului de acceptare a taxei noi, ci pe metodologia de aplicare. mai inteligent pentru ca tot ce tine de consecinte devine mult mai controlabil. (interesant evident este si cine protesteaza fata de maniera defectuoasa, jenanta, a colectarii banilor…)

sunt cetatean al statului roman. platitor de taxe in virtutea acestui statut cu care m-am ales de la nastere. poate pentru multi va suna aiurea, dar inteleg ca statul roman are voie sa impuna taxe in virtutea ratiunii care sa-i permita supravietuirea. si nu, nu voi comenta aici “alegerile” statului roman pentru ca asta inseamna sa intru in reprezentantii alesi si in cei care au pus stampilele pentru un partid sau altul (ca doar nu de la boc incoace e dezastru)…

reiau: sunt cetatean al statului roman si statul ma poate taxa. dar iata cum imi taxeaza firma in care sunt partener. ma taxeaza pe mine ca angajat. ma supra-taxeaza pentru somaj, fond de pensii etc pentru ca sunt artist.

ceea ce imi doresc este  sa fiu respectata pentru contributia adusa. in primul rand de catre stat. si pe locul doi mi-ar placea sa am putin respect si din partea celor care nu au muncit o zi in viata lor si traiesc din alocatia pentru copii, din partea profesorilor care nu-si declara meditatiile, din partea medicilor din spitalele de stat carora nu li se impoziteaza spagile, din partea pensionatilor pe caz de boli inchipuite, din partea politistilor care nu taie amenzi si primesc “contributia” soferilor in talonul masinii. toti primesc bani si de la mine. dintr-o impozitare tripla deja.

(recunosc, as fi extrem de curioasa sa-i cunosc personal pe cei care au intocmit modelele de formulare pentru depunerea impozitelor conform ordonantei 58)