gandul de dimineata

suna telefonul. ceasul programat. in dormitor soare superb. pe sticla ferestrei am un soi de desen, cu pereche de cerb si caprioara. ma loveste brusc un gand. vin sarbatorile de iarna. am amanat alarma ceasului pentru 10 minute. la naiba, nu mai e nevoie de amanari. acusi se incheie anul. incerc sa-mi aduc aminte lucrurile care s-au intamplat anul asta. panicata, imi vin deodata toate in minte. uhhh…! e bine! inseamna ca am facut destule.

nici 2 luni?!

ma ridic din pat, motanul ma asteapta pe hol cu mieunatul de salut, imi fac ceai, intru sa-mi verific mailurile, citesc stirile, e inca toamna, trimit doua mailuri pregatite de asta-noapte. modific un afis, adaug niste informatii, televizorul mic e deschis, e ziua Turciei, imi aduc aminte de concertul de aseara si de Sanem, pe care abia astept sa o vad inca o data lunea viitoare. aprind inca o tigara, deschid jazzradio, am de scris pentru vineri, stiu cu ce incepe si cu ce termina scenariul “pacatosilor” dar ce ma fac cu emotia asta mare care vine peste mine cand imi deschid povestile scrise pe hartie?

ma umfla rasul: e soare, eu ma uit pe geam si “vad” deja prima ninsoare 🙂 am o stare de bine, cumva. sau, ca sa fiu taaare sincera, e o nevoie de naivitate si de bucurie pe care o indop cu amintirea unui momentele de iarna cand am “iesit la zapada” cu inima toata si i-am pus amprente pe zapada asezata pe masini.

inima, taci! 🙂

uite cate avem de facut, vine acusi Craciunul 🙂

primul articol de toamna

muzica lui Sixto Rodriguez in fundal. albumul “cold fact”. full album. alaltaieri am vazut, in sfarsit, documentarul “Searching for Sugar Man”. no comment, cine l-a vazut stie de ce, cine nu l-a vazut (inca) sa isi faca timp, un pic in ecuatia timpului pierdut de-a lungul unei zile, pentru istoria artistului Rodriguez.

ioi, n-am mai scris demult pe blog 🙂

pe scurt au fost asa: folk you – vama veche, garana – festival, sibiu – artmania si calatorii, vama veche – concertul meu, concertele altora, vacanta, rasfat, un loc din bulgaria si o plaja pustie cu luna cea mai plina din toate. somn in toate ecuatiile, oboseala placuta in noapte, carti citite pana la ultimul rand, oameni noi, prieteni vechi, aer mult de respirat, un pic de magie, cea-mai-ce-dintre-palarii, o papusa de lemn, doua pietre violet, cateva premiere la varsta asta.

apoi Bucuresti, cu toamna la pachet de care ma bucur (cineva mi-ar spune ca ploua doar in mintea mea, dar e vorba de ploile toamnei, cele aurii), cu televizor folosit doar pentru redari de imagini, cu stirile care circula pe facebook despre cazul copilului ucis de caini si despre Rosia Montana. despre cele din urma subiect am fost intrebata de ce nu ma implic activ, de ce nu merg si eu ca artista X cu trompeta sa tip la Universitate. “pentru ca nu vreau sa fac asta pentru o poza pe facebook” – am raspuns spontan, fara sa stiu ca da, artista cu pricina are deja poze pe FB ca dovezi ale activismului…e si asta o forma de publicitate. nu mi se potriveste.

voi scrie ce cred dupa ce voi reciti proiectul de lege. nu interpretarile. in calitate de cetatean imi asum si votul si empatiile fata de o cauza sau alta. ca sociolog sunt observator, imi impune profesia.

a fost si emisiunea despre muzici si tendinte din studioul Adevarul. inregistrarea se gaseste AICI

acusi plec din nou si abia astept, chiar abia astept, m-am obisnuit cu drumurile si imi plac sutele de km de sub pleoape. pe 27 septembrie cantam la Baia-Mare, pe 28 si 29 ramanem in zona, poate si pe 30, cine stie… apoi vine octombrie, cu intalnirile de care mi-e dor.

inchid, ca ma trage de maneca piticul ca-l ignor si mi-a cerut ceva in seara asta

a! uite si papusa mea (fara tzepi) de la Sibiu, dintr-un anticariat in care abia astept sa revin 🙂

intre timp un alt album – Jeff Buckley – Grace

ploaie si vesti rock, blues si folk-jazz

ploaia inventeaza poeti, hraneste muzicieni, imbata tristeti. si mai e si luni, a trebuit sa ies pe strazi in loc sa ma rasfat intr-un pat cald.  una dintre reprizele de ploaie m-a prins din plin, am alergat pana la metrou, mi-am acoperit capul cu esarfa de la gat, s-a incarcat cu apa aproape imediat. un pic radeam in sinea mea, e prima ploaie de toamna veritabila, am sarit prin balti, am scos limba, mi-a plouat in ochiul drept, chestii marunte si simpatice dar care pentru sensibilitatile mele amigdalitice sunt …”perfecte”…

acum in casa e frig, caloriferele sunt reci. administratia blocului se bazeaza prea mult pe incalzirea vremii, prognozata peste cateva zile. i-am luat lui dodo haina pentru catei (sssst!) ca sa-l protejez cat de cat pentru ca e cam bolnav…

s-a confirmat faptul ca pe 17 noiembrie voi fi prezenta la festivalul ziua de maine de la Alba Iulia. recitalul meu il va preceda pe cel al lui Alexandru Andries…si uite cum zambesc deja pentru faptul ca pornesc la drum. si vom ajunge si alte locuri frumoase, nu le dezvalui pe toate inca. ce pot spune e ca vor fi cateva zile de drum, peste o mie de km petrecuti in compania prietenilor cu care ma vedeti si pe scena, Adi si Teddy, si ca da, ca orice calatorie, va exista un special de inima si gand.

in categoria “alte vesti” se pare ca zvonul legat de cristi minculescu si noua sa trupa harap-alb s-a confirmat…daca prin confirmare intelegem stirea difuzata la antena 1 in programul de stiri si preluata de pe site-uri ddedicate….

o alta veste care mi-a ajuns pe la urechi e debutul unor seri de blues in clubul Fabrica. din 2 in 2 saptamani se vor intampla acolo seri/nopti de blues, cu trupa stormy tuesday. nu ma intrebati cine face parte din trupa 🙂 vor fi niste nume acolo, numai bune de pus la urechi sa nu inghete de frigul de dupa peretii “fabricii”. maine e prima sesiune blues. cum eu am aflat abia acum (nu ma laud, doar sunt un om atent) inseamna ca stirea a fost ciudat difuzata sau incomplet scrisa. in categoria difuzari se sta bine insa, am verificat 🙂 reproduc insa un pic prezentarea evenimentului “Concept – Stormy Tuesday Nights – Motto: “Vino cu tine” – Fabrica Pub – jos – Ora – 21:00 – Frecventa – din doua in doua marti – Nume trupa – Stormy Tuesday (Blues-Rock) (+ invitati pentru Jam Session)- Intrare libera – urna cu donatii pentru artisti (platesti la sfarsit daca ti-a placut), – data: 30 octombrie” … hmmm

in pofida aceste prezentari am de gand sa ma calatoresc un pic pana la fatza locului sa vaz ce se intampla 🙂

asta daca trec noaptea cu frig cu tot 🙂

si, pentru ca spuneam la inceput ca ploaia inventeaza poeti, la mine cred ca ropotul a ajuns astazi fix cat pentru a scrie pe blog 😀

stiri nepolitice

din toamna o sa ma vedeti/cititi “bloggerind” pe un site mai maricel. am acceptat invitatia de a face parte, in calitate de blogger, dintr-un proiect media care deocamdata suna bine. dupa cum ma stiti, ma entuziasmez relativ usor dar tin garda sus cu anii. deh, proaste obiceiuri acumulate din experientele de lucru personale. deocamdata insa e de bine, exercitiul de a scrie impus nu l-am mai avut demuuult de tot. voi anunta fiecare aparitie de articol si pe blogul meu, sper sa ma urmariti si acolo…

pana atunci puteti vedea ce-am mai povestit despre MHO Music intr-un interviu pe care l-am dat ieri la foc automat

o veste legata de muzica aceea care nu e a mea: Butterflies in My Stomach va concerta in cadrul Stufstock, vineri, 27 iulie, in vama veche. tot legat de asta, am vazut numele BiMS scris in atatea moduri incat ma deprim. e dovada ca nu foarte multi oameni care comunica sunt atenti la detalii, iar cand fac parte din echipa de lucru a unui festival parca e cu atat mai trist…

si o muzica, tot care nu-mi apartine…sting & lady gaga, un duet inedit pentru gustul meu. initial am vrut sa pun o secventa cu cei doi pe scena cu piesa “stand by me” mai mult de amuzament pentru ca armoniile doamnei sufera grav…dar am zis ca pe acela va las sa-l descoperiti singur…piesa asta a iesit bine 🙂 iar textul de la inceput …well…

folk you si stufstock – in acelasi timp?

citesc in mailurile de la mediafax ca Stufstock-ul de anul acesta, editia de 10 ani, va avea loc in perioada 23 – 29 iulie, in Vama Veche, informatie aparuta saptamana trecuta, luna martie asadar.

ma uit in informatia primita de la organizatorii Folk You de anul acesta si revad perioada: 27 – 29 iulie, in Vama Veche, informatie furnizata in 11 ianuarie

sincera sa fiu, nu stiu daca Vama Veche poate sa suporte doua festivaluri mari in acelasi timp, macar din considerente care tin de infrastructura. daca cititi cu atentie in linkul de mediafax veti vedea ca locatia Stufstock este anuntata ca fiind pe plaja nordica a Vamii, ceea ce inseamna cam pe unde se tine de regula Folk You…

ma miram anul trecut ca s-au intamplat festivaluri si evenimente mari in aceleasi perioade si ma intrebam de ce organizatorii nu discuta intre ei astfel incat publicul sa fie pus cat mai putin in postura de a alege (in acest caz ma uit doar la perioadele cand au fost anuntate evenimentele si e un decalaj de 2 luni!). nu de alta, dar acolo unde e vorba de intrare pe bilete (cum e stuffstock), suna nerentabil sa te programezi in aceeasi perioada cu un festival cu intrare libera, intrare pusa la dispozitia publicului 🙂 si asta e doar unul dintre motive 🙂

abia astept sa aflu cum se va distribui plaja din Vama Veche si daca va mai fi nisip cat pentru un cort in conditiile date…sau suprapunem si plaja?

luni? marti?…hm…

au curs aseara pe twitter si facebook mesajele despre #vocearomaniei. fiecare cu dezamagirile lui, eu stiu ca am una legata de castigator dar cam atat, caci show-ul face toti banii daca m-a mobilizat suficient incat sa trimit voturi, adica sa dau banii pe sms-uri. stiu ca la a doua editie greu ma voi misca sa mai urmaresc emisiunea, asa s-a intamplat cu orice productie, fie ea megastar, dansez pentru tine sau big brother. exceptie: nimic nu a egalat prima editie x factor, pe care nu o suport din prima 🙂

astazi e ziua unui nume tare frumos: Stefan. urez sarbatoritilor, Stefan sau Stefania, sanatate si iubire si sa-si poarte numele cu cinste 🙂

si daca se intreaba cineva cum sunt stirile de marti ora 7 dimineata (ca la ora asta scriu postarea pe blog)…sunt cam aceleasi cu cele de asta-noapte: unul – doua accidente, cumparaturi care pregatesc revelionul, ceata, filmari de restaurante sau de predeal. nimic altceva nu a captat interesul pro/antena…cateva exceptii la tvr.

legat de tvr, in paralel cu VR a fost transmisa gala teatrului si filmului romanesc. ma tot gandesc daca un prezentator mai potrivit m-ar fi convins sa renunt la pro tv…secventele vazute m-au impresionat datorita fiecarui alt actor decat florin piersic senior, care m-a obosit si pe alocuri intristat.

si tot legat de tvr, de data aceasta de tvr cultural, astazi, de la 16:40, ma puteti vedea intr-o ipostaza care pana acum m-a ocolit, aceea in care vorbesc despre mine, despre radacinile mele de familie si, in plus, aduc si prieteni sa faca asta, adica sa vorbeasca in timp ce eu cant (alexandru ciochia, alex ciuca, ovidiu) 🙂 emisiunea “identitati” realizata de clara margineanu va aduce astazi o “alina” pe care scena o ascunde 🙂 daca aveti timp, sa va uitati (bine, daca sunteti la birou nu stiu cum sa facem 😀 reluarea e miercuri dimineata la 8, dar mai sunt si ceva site-uri care transmit online programul televiziunii cu pricina, vizibile prin internet explorer)

bombe, sateliti si prognoze

acum, ca ma simt mai linistita ca testul americanilor cu bomba supersonica a reusit (intre timp china plaseaza pe orbita sateliti unul dupa altul si am senzatia ca incepe un joc de dame pe undeva pe sus), dupa ce am rasuflat a usurare ca (tot) americanii au dejucat planuri de atentate la casa alba cu arme fabricate la cugir, dupa ce mi s-a reamintit intruna saptamana asta ca imprumuturile de 400.000 de euro sunt posibile (nu inteleg de ce uitasem asta) si ca mircea geoana exista (?!), pot sa inchei saptamana si sa incep una noua. e ora potrivita, cand nici duminica nu mai e duminica si nici lunea nu apasa pe umeri.

faptul ca imi amortesc doua degete de la mana stanga nu e promitator. intotdeauna am spus ca moartea incepe devreme, ca ne facem noi ca ploua dar ne preschimbam pe masura ce trec anii in niste electrocasnice ruginite, cu depuneri de calcar si improvizatii cu calti ca sa astupam scurgerile de energie. de ce nu am primit la nastere un certificat de garantie…nu stiu! 🙂 evident, s-ar putea ca amorteala sa vina de la faptul ca am stat in cot 😀 sau poate…se schimba vremea! asa ajung la telefonul unei prietene care mi-a reamintit ca de fiecare data cand am concert la Cluj acolo incepe sa ploua, sa ninga sau se face brusc foarte frig. prognoza anunta doar nori de data asta…dar cum si astia vin dupa niste zile clare…da, e ceva suspect!

oricum, incepe o saptamana gol-goluta, numai buna de-mbracat cu timp personal, utilizat pe masura posibilitatilor.

nu stiu pentru ce sa ma bucur mai mult: ca plec, cu cine plec, unde plec, de ce plec?

razlet, ravasit, raceli

ma tot chinui sa scriu ceva, adica sa imi fac timp de liniste. am zile agitate, incarcate, sper sa treaca frigul pentru ca ma amorteste rau si nu mai suport propolisul…

asta-noapte m-am trezit la un moment dat cu senzatia ca e vara si mult prea cald. evident ceva febra. si febra de ganduri ravasite. in cele din urma m-am amuzat pentru ca ma tot straduiesc sa fie lucrurile in ordine, le analizez, le pun in cutie (a pandorei) si se intampla ceva care ma da peste cap. dar cum spuneam la un moment dat, ma bucur de mine ca sunt Om care Traieste, nu Omul – Planor. la ce bun sa iti incadrezi toate si sa te cunosti si sa te “indrepti” si sa te certi si sa te ordonezi…?! cand ai mai avea timp de simtit, pana in adanc?! 🙂

ceva ganduri razlete de data asta (dar cu bullets, da?!)

  • incep sa ma gandesc serios la numele viitorului album. stiu cu ce piesa incepe (cred…) , stiu (sigur) cu ce piesa se va incheia. sunt multe optiuni care-mi trec prin minte, dar cred ca la un moment dat voi avea nevoie de ajutor 😉
  • iarasi nu ma uit la stiri! recuperasem ceva saptamana trecuta. noroc cu Andrei Partos (pe care l-am tot amintit cand vine vorba de brief-uri la obiect si pe gustul meu legate de politic, monden, social in media)
  • se apropie aniversarea de 2 ani a Lunii Patrate. 2 ani foarte plini de emotia cu care muzica pe care o fac a ajuns la sufletele, din ce in ce mai multe si toate atat de frumoase. vom aniversa, va spun de acum, prin (cel putin) un concert in care vom fi in formula completa (cvintet: chitara, bas, clape, contrabas, trompeta). daca se modifica ceva…anunt oricum 🙂
  • motanul meu aproape a innebunit. alearga de nebun, mi-a sfasiat o canapea pe laterala, miauna…nu mai suporta nici el frigul…a! trebuie tuns! ultima experienta a fost trista pt el caci fata care a venit sa-l tunda avea aparat prost si destul de putina experienta cu asa ceva (….da, stiu, trebuia sa ma interesez mai bine) si in cele din urma i-a facut un soi de pre-anestezic din care s-a trezit cu greu. cum e motan cuminte si bland, nu mai vreau sa-l trec prin asa ceva. ca doar in alte dati n-a fost bai cu tunsul…daca stiti, cunoasteti, oameni priceputi  (am avut numarul unui cuplu foarte simpatic de medici veterninari care au venit acasa si chiar a fost super ok) dati-mi de stire! (da, tuns la domiciliu)
  • nu uitati de vineri! daca sunteti acasa si cu internet sau radio prin preajma, va garantez ca vom rade mult impreuna
  • maine e concert Adrian Berinde la Clubul Taranului !

aveti grija de voi si sa nu raciti…vine primavara si avem tot timpul 😀

p.s. uite ca am primit si o poza civila (vreo 4 de fapt….) Multumesc 🙂

Salata de morcov si alte patratele, de Alina Manole

dupa ce-am scris ieri…nu pot sa scriu acum decat ca…azi e azi 🙂

nu ma pot uita la stiri in continuare. vag ma expun celor de pe hotnews. citesc cronicile lui andrei partos si ma sperii de cat de mult se supune chinurilor de a privi productiile jenante ale televiziunilor. pauza mea nu va mai dura mult…ca ma trage sociologul de maneca. acumulez acum altele, mai de suflet, mai de cunoastere.

in plus, descopar morcovul 😀 leguma asta pe care nu o toleram decat vag in ciorbele-mi vestite se dovedeste a fi ok si in salate ad-hoc

asa ca dragilor…iata o reteta de salata intocmita de subsemnata in seara asta, cu efecte mai mult decat benefice asupra casei, starii de spirit, locatarilor, motanului etc

ii dau si titlu? hai ca-i dau: Salata de Morcov si alte patratele, de alina manole 🙂

un morcov mare ras, cateva frunze de salata verde taiate delicat, vreo 10 patratele simpatice de portocala, patratele de branza cateva, de gust doar, 10 patratele miiici de pui intors un pic pe gratar, un ou fiert tare ca piatra, iute ca sageaaataaa….(si el taiat in colturi), apoi zeama unei jumatati de lamaie si un strop de sare (asta nu mai poate fi patratit) 🙂 la cererea papilelor se poate adauga un pic de maioneza cea mai light cu putinta.

iese ceva de genul a ce s-ar fi putut vedea in poza de mai jos daca nu era cu telefonul si cu ochi slab de fotograf. culorile sunt mult mai vesele. 🙂 si joaca simpatica. oricum, poza era facuta pentru mama, ca cica trebuie sa ii demonstrez ca stiu sa mananc si legume, ca-s sanatoase si fac inima mare si puternica 😀

salata de morcov si alte patratele

update la fierbinte

scriu la cald…de fapt…la fierbintele unor zile incarcate, pline, full (and so on)

s-o luam pe rand

vineri – reuniune foarte faina cu fostii colegi de facultate. 10 ani de la finalul procesului care “pe vremea noastra” dura 4 ani. o facultate senzationala, cu proiecte, “teren”-uri, nebunii. 20 de fosti colegi adunati de prin multe parti ale tarii/lumii, stand la povesti intr-un salon turcesc, singuri de capul nostru si pe capul unei serviabile domnisoare care chiar s-a descurcat. meritul andreei, organizatoarea, e mare.  ne-a organizat pe cat s-a putut tocmai pe noi, ne-organizatii sociologi…(suntem evident cei mai frumosi, cei mai destepti si cei mai abulici…) 🙂  si ne-am povestit multicel si ne-am mai si recunoscut (cred ca trebuia sa incep cu asta) si ne-am si mirat ca 10 ani nu ne-au schimbat mai deloc (in afara ridurilor pe care le-am baut…aaaa…le-am ascuns prin machiaj si cu suport din partea luminilor difuze).  evident nu am fotografii, le astept de la cei care au spus ca hobby-ul lor e fotografia…

overall, seara cu multa multa informatie recuperata si cu un soi de optimism, in ceea ce ma priveste, ca ne vom mai vedea si inainte de anul 2020.

sambata si duminica – preselectiile pentru compania de artisti (iara nu doar scoala de canto) dana dorian unde am avut bucuria sa fiu in juriu langa nume de consistenta marmoreeana (ex: corian chiriac – o superbitate de om, dan teodorescu, roxana andronescu, cristi faur, dana andronie, stefan naftanaila,  sorin lupascu, ioana picos, florentina ciuna) . sa nu se inteleaga ca a fost cineva de stanca in fata audiatilor…unii dintre ei coplesitor de frumosi, de talentati, de emotionati, de sclipitori, de punct. am audiat muzici diverse (remarc totusi o apropiere a fetelor de celine dion – in sensul ca una din piesele pregatite pentru auditie “trebuia” sa fie din cele cantate de mentionata – , artista care nefiind in arealul meu preferat de muzica (doar de show), m-a…cum sa zic…căpiat?! un pic?! (să se  remarce diacritica intenţionată).  un alt tip de pattern a fost legat de alicia keys: ca s-o canti iti trebuie cam de toate si nu toate fetele prezente s-au putut ridica la inaltimea solicitarilor vocale. DAR!! toate astea arata indirect tinta/scopul profesional si partial motivatia prezentei la preselectie: vreau sa ajung sa cant ca x. target-uri inalte, va spun! o alta remarca pe care vreau sa o fac acum, la fierbinte precum spuneam, este ca nu am mai vazut demult genunchi care sa tremure la preselectie in haaaaluuuul in careeee s-a intamplat in cateva cazuri!!! noroc cu juriul care a detensionat atmosfera cu toate trucurile cu putinta. si in 90% din cazuri a functionat perfect!

un pic despre dana dorian dupa cum am vazut-o la preselectie, stand separat de jurati si intervenind numa’ cand trebe’ (a se intelege aici “acolo unde urechea juriului nu fusese convinsa inca dar intuitia susnumitei dorian a functionat”). nu stiu ce le-a spus unora dintre concurenti uitandu-se in ochii lor si obturandu-le vederea catre “masa de tortura”. stiu doar ca dupa 1 minut de face-to-face, nu mai aveam acelasi concurent in fata noastra ci un altul, cel adevaratul, luptatorul, motivatul. cumva prima lectie s-a intamplat sub ochii nostri. sper ca si cei selectati sa simta asta.

de-acum inainte la “companie” lucrurile se vor desfasura cum trebuie, copiii vor fi pe maini bune cu siguranta, se vor dezvolta ca artisti iar daca vor sti sa valorifice oportunitati…cu atat mai bine pentru viitoarele lor drumuri.

maine…aaa….azi e luni. intrucat iarasi ma vor prinde zorii (nu mai adorm inainte de 7, neam!) va spun buna dimineata si buna ziua deopotriva! si va las cu o piesa pink

p.s. motanul se numeste Dodo (pentru cine nu-l cunoaste inca e protagonistul din “cutia pandorei” iar ieri noapte pe la 5 dormea in chiuveta din baie…

p.p.s. se anunta concert in formula extinsa de cvintet si inca ceva, da’ inca nu zic pana nu stiu sigur