Posted on

Jurnal de album 2014 – fila 4

Lucrurile merg pe drumul potrivit. Am terminat partea instrumentala a tuturor pieselor. Mai avem pentru 3 dintre ele de inregistrat una-bucata-inspiratie-de-Dan (adica trompeta lui Dan Nicolau, care a tras deja pentru 2 dintre piese). Vocea e prezenta pe 5 piese din 11…vocea “de studio” adica, pe care, datorita echipamentelor de rigoare, o veti recunoaste la perfectie daca ati fost la concerte 🙂

Se poate spune ca ne “miscam” rapid, nu?

Am avut si zile de pauza, fie pentru ca am avut eu cu Raul concert (luni) fie pentru ca Victor a avut treaba. Va urma acum inca o pauza de cateva zile, cat ne mai linistim urechile si timpul. Urechile sunt inselatoare, dragele de ele, asa ca vrem sa ascultam timp de o saptamana altceva, pentru ca atunci cand ne intoarcem in studioul de lucru sa fim mai critici cu ce avem pana acum. In ceea ce priveste timpul, el se imparte si pentru altceva din viata fiecaruia decat albumul meu. Am de lucru si de recuperat absenta mea in niste proiecte, Raul are la randul lui repetitii si evenimente, Victor pleaca din Bucuresti stim-noi-cu-cine 🙂

Da, am ramas in stare permanenta de lucru 3 oameni: eu, Raul si Victor. Asta pana cand ne va da afara Victor din studio ca sa stea linistit si sa lucreze in ritmul si parametrii sai acele chestiuni tehnice necesare materialului audio. 🙂

Ca sa dau ceva din casa: piesa “Trezeste-ma“, care in luna martie implineste 3 ani de cand a fost cantata pentru prima data pe scena (vezi youtube) va fi pe album in formula “simpla” de voce si pian. Pentru mine este unul dintre cantecele care poarta si amprenta mea de viata si de aceea il cant cu emotie de fiecare data. De vreun an si jumatate a devenit si cantecul preferat al lui Raul. Asa ca am fost egoisti si nu am vrut sa-l “impartim” cu nimeni. L-am cantat impreuna in studio, ca intr-un concert si a iesit…cumva. Sper sa fie si pe gustul vostru 🙂

Voi profita de “vacanta” de studio ca sa mai reglez si administrative. Se cauta sponsori in continuare. Se ofera coperta 4 pe album, bannere, comunicate si comunicari plus altele tehnice… 🙂 Idei?

Ca data de lansare…inca nu stiu sigur, sper sa fie pe la finalul lunii mai sau inceputul lunii iunie. Sunt si aici destule de programat, rezolvat, vorbit. Ma gandesc serios sa iau ajutoare pentru toate cate sunt de facut si pe care nu le pot face singura. Pot sa anunt public deci si ca se cauta voluntari. Oferta de formata din ras si muzica si buna dispozitie. Si din cand in cand, daca voluntarii ma vor vedea stresata si incruntata, sa stie ca singurul mod in care redevin eu insami, este sa ma ia in brate si sa-mi spuna ca va fi bine. Deci? 🙂

Astept semnale si despre sponsorizari si despre voluntariat pe e-mail, astfel incat sa pot raspunde si eu normal si organizat 🙂 (alina  at alinamanole punct ro)

Strecor discret informatia conform careia s-au pus in vanzare biletele pentru concertul din 22 martie 🙂

Posted on

setea care trece

fundal muzical potrivit, racoare in casa, curatenie de primavara in laptoapa, un rest de tigari, rochie lunga si picioare goale, blog 🙂

dor mare de o stare ca cea de acum, presimteam eu ca vine, fix cand aveam nevoie

pur si simplu

azi sunt o picatura pe buze uscate

si curg

Posted on

dupa concert

…de fiecare data am asa, o stare de euforie…ma invart fara rost, vorbesc mult, ma agit, nu reusesc sa stau locului. prima jumatate de ora dupa ce cobor de pe scena e cea mai concentrata in agitatii. nu stiu cum sa reactionez la cei care vin spre mine, nu stiu ce sa le spun, sunt abulica total. stiu ca m-as refugia undeva, sa cuprind pe toata lumea cu privirea si sa multumesc, inca si inca, in gand, pentru faptul ca toate sufletele acelea au venit acolo, sa ma auda povestind despre mine, despre ei, despre cei care sunt istorie de viata, despre prezent.

cand ajung acasa lucrurile nu se schimba prea mult. ma foiesc, alerg in toate partile, la un moment dat ma opresc din alergat si fumez o tigara, apoi intru pe net, apoi ma ridic de pe scaun si ma duc la frigider. in ziua de concert nu mananc si evident ca noaptea mi se face foame rau 🙂 pap un sandvish, apoi inca o tigara, apoi deschid blogul si uite-ma descriind pasii de dupa. dodo e pe scaunul vecin, s-a agitat vazandu-ma “in priza”, acum sta cuminte…

in tot timpul asta am o bucurie uriasa si o recunostinta la fel de mare fata de drumul de viata care ma aduce in acelasi loc cu oameni frumosi. si ma uit asa, spre in Sus, zambind si ma fac miiiica miiiica.

invat o lectie a umilintei de fiecare data.

si da, asta se intampla de fiecare data. in orice loc din tara asta as fi.

plecaciune si drag!

Posted on

intrebarile din vama

pentru cine a scapat articolul de dinainte de 17 august, pe scurt, a fost vorba de un exercitiu de sinceritate. toti cei prezenti la concertul din vama aveau dreptul sa puna intrebari despre mine, cu niste “conditii” insa… articolul poate fi citit aici

si au fost si intrebarile, pe care le reproduc aici datorita Emiliei, care le-a transcris, si nu mie care inca nu mi-am recuperat cele necesare. raspunsurile insa nu le voi scrie. ele apartin Vamii si gata ….. Continue reading "intrebarile din vama"

Posted on

un soi de miracol

cand auzi despre miracole uneori esti rezervat. sa fie in mintea omului care le povesteste? sa fie intr-adevar acea incredibila Intamplare? oscilez si eu in gasirea unui raspuns cu atat mai mult cu cat vineri seara am avut senzatia ca s-a intamplat un miracol…altfel nu as fi putut urca pe scena, la modul cel mai…propriu cu putinta. trec printr-o perioada grea. as putea-o descrie si o voi face cand va fi momentul potrivit. astazi insa nu.

fizic nu credeam ca voi putea urca pe scena si sa raman dreapta pe scaun. emotional nu mai zic. apoi a inceput concertul in fata a incredibil de multe suflete pe care cred ca soarta le-a adunat special acolo. cu baietii de pe scena impecabili, cu o energie care imi sprijinea orice nod din gat. cu un sunet perfect pentru care trebuie sa-i multumesc lui Albert. cu mine simtind ca primesc din partea celor din fata mea fiecare zambet sau privire sau serie de aplauze ca printr-o perfuzie invizibila astfel incat sa rezist, pe bancuta mea din fata microfonului. cu intrebari din partea celor din fata mea, ca raspuns la provocarea adresata doar lor. da, un soi de terapie.

dupa ce-am coborat de pe scena am simtit ca tot ce s-a intamplat acolo a fost atat de bine pentru ca binele venea, pentru prima data in ultima saptamana, si din afara mea. pentru ca dupa tot uratul incredibil, aveam o pauza, mica, de Bunatate. vineri seara mi s-a intins un buchet spectaculos de maini fara sa se ceara nimic altceva decat sa fiu eu, cu toate ale mele, in care muzica nu e masca…

nu am cuvinte suficiente de multumire. pentru 2 ore, vineri seara, m-au salvat 100 de oameni acolo in Vama Veche si in acele 2 ore m-am simtit in siguranta, iar asta e un miracol in fata caruia Viata in sine s-a dat un pas inapoi si a tacut la malul marii.

in pasi mici acum trebuie sa anunt si ce vine in materie de concerte.

vineri vom canta din nou in Vama Veche, de data aceasta la inchiderea Festivalului de fotografie “Vama sub Lumini de Oscar“. pentru cei care doresc sa vina la concert si nu sunt cursanti lucrul acesta va fi posibil, in schimbul unui bilet. asa ca portile nu sunt inchise daca sunteti prin zona.

duminica, pe 26 august, vom concerta in apropiere de Pitesti, la muzeul Golesti. e la o aruncatura de bat de multe orase in care sa ajung presupune multe chestiuni organizatorice care nu se rezolva de fiecare data…asa ca daca sunteti in imprejurimi, va astept. ora exacta nu o stiu, sper sa aflu detalii in curand…

va doresc o saptamana linistita, cu oameni Buni alaturi.

(am spus ca voi scrie intrebarile din timpul concertului…se va intampla asta dupa ce recuperez insa chitara si foile, cer ingaduinta inca o zi sau doar cateva ore…si voi scrie si despre concertul lady gaga la care am ajuns joi.)

Posted on

am o stare.

Luna e de vina. evident, doar nu era sa spun ca eu, ca cealalta, ca asta, ca dincolo.

imi doresc o zi, o singura zi, fara griji. in care sa musti, ca dintr-o piersica mare si coapta, din timp si iubire.

asta ascult acum, un blazzaj vechi cu versuri de nichita.

“Noaptea asta de gânduri
Se lasă pe mine deasă
N-am spălat-o nici cu soare
N-am spălat-o nici cu lună”

(Nichita Stanescu)

Posted on

stare foarte placuta de octombrie

cu cat esti mai inteligent cu atat lucrurile se complica. fiecare ceata care se ridica iti dezvaluie alte zone neclare si vei merge inainte, cu obisnuinta de a pune lucruri cap la cap si de a invata ceva nou. hm…o fi in regula daca uneori imi aud sinapsele?! (bine, asta poate fi si semn ca mai trebuie sa “ung” cu ceva racordurile, nu e neaparat semn de inteligenta :D)

de fiecare data cand il vad (mai mult din intamplare) pe mihai morar cum evalueaza calitatile si capacitatile vocale ale unor tineri ma simt ca si cand m-as uita la Mr Bean jucand intr-un thriller (cu scuzele de rigoare, ca Mr Bean e un actor minunat)…

am gasit bilet in usa de la un recenzor.  sper sa ne intersectam totusi zilele astea. pe de alta parte, ma gandeam ieri cum as reactiona daca recenzorul de la usa ar fi un amic/cunostinta. de ce m-as simti  mai ok completand datele cu cineva cu care n-am baut nicio bere? (ok, asta e paranoia?!)

mi-e pofta sa gatesc ceva dulce si bun, sa pluteasca peste tot mirosul de vanilie si de copt…aseara vorbeam cu niste prieteni de seara de Ajun, de deja traditionale turte si de cadourile simbolice de sub brad, luate de fiecare pentru fiecare dintre cei invitati, de cozonaci si vin…mmm…

am fost la o sesiune mica de cumparaturi pentru iarna. am gasit ceva simpatic si…verde… 🙂

aseara m-am simtit tare tare tare bine pe scena de la “taran”. am vazut chipuri noi, ca de fiecare data si…da, am fost mai in apele mele decat la lansare. pentru luna ce vine avem concert deja stabilit, pe 10 noiembrie 🙂 in curand afisul cu detalii.

e sambata seara,  urmeaza ceva de papat, un scrabble tihnit, o bere mica si o tigara.  frumos octombrie 🙂

seara frumoasa, noapte buna si … sa va sarute starile placute 😀

p.s. era sa uit! 1 noiembrie la Bucuresti si 2 noiembrie in Sibiu…Victor Bailey 😉

Posted on

Lansare BiMS, fluturii mei, piesa noua

mai e putin si vine joi, adica lansarea albumului BIMS, adica Butterflies in My Stomach. legat de fluturii in stomac pe net sunt o serie de filmulete simpatice de care v-am mai spus.  acum vreau sa va spun un pic despre album. l-am ascultat. ei bine…jos palaria si atentie la incaltaminte, sa stea bine pe picior, pentru ca …o sa plutiti. atmosfera albumului e magica. te poti imagina in club, cu un long drink bun si cu cine trebuie in fata ta. intelegeti voi. fluturi, nu alta! bun album, sound minunat! ca orice live, lansarea va fi si mai si. emotia celor de pe scena, emotiile adunate la un loc ale tuturor celor care vin sa asculte…vor amplifica starea de plutire…da, parca v-as lua pe toti cu mine sa-i vedeti pe BiMS. a! pentru cine e din cluj, BiMS vine in aprilie in Gambrinus Live Stage sa concerteze. Cu stare cu tot, cu album cu tot. (tot in locul cu pricina vom canta si noi)

pana joi mai e o zi. recunosc, as pleca putin, pe campiile mele. voi mai amana starea de goana pentru turneul prin tara. mi-e dor de verde, de copaci, de sosele. am doruri multe de spalat prin geamul masinii. in masina am scris doua din piesele de care-mi place. nu, nu spun care 🙂

sper ca va place piesa noua. se numeste “Trezeste-ma”. ca si “Plec putin” nu-i scrisa trist, are un pic de realism acolo pe care “oamenii traiti” il cunosc prea bine (luciditate, teama…).

Posted on

momentul exact de bine

am avut 2 zile minunate, cu prieteni si un concert perfect. altceva ce sa-mi mai doresc?

prieteni de la cluj au venit in bucuresti pentru concertul ac/dc. si iata-ma gatind bun de mancare pentru ei. cu drag, cu grija (daca nu le place?), cu nerabdare. in definitiv masa a fost un pretext ca sa stam de vorba despre zile, muzici, carti, drumuri, noi, ei, altii. am si cantat un pic, nocturn, cu mysha, am si asezonat vorbele cu un pahar de vin bun, demi-sec, cat sa ne incalzim, nu sa ne pierdem. asta se intampla sambata. duminica…duminica a fost emisiunea in care invitatul Titus a adus inca un invitat surpriza, Olarasu. s-a citit poezie, s-a cantat, s-a vorbit despre albume. am plecat un pic mai repede, invitatii plecasera dupa 1 ora in drum spre alt concert, pentru ca voiam sa fiu cat mai devreme in spatiul de concert ac/dc.

concertul…perfect pana la milimetrul de detaliu. alte cuvinte nu am.

azi e luni, vremea imi permite sa raman in starea ultimelor zile. sunt incarcata pana la refuz . am identificat pana si momentul exact in care a inceput sa-mi fie ciudat de bine desi ciudat de dor. eram pe o trecere de pietoni.

sa fiti buni!