in zorii calmi ai inceputului de soare
cu fluture pe coapsă
preling pe lângă tine un parfum de aşternut copt
îmbrăţişările nu mai erup doar se răsfaţă
aş culege din pom amintirea noastră
înainte ca frunzele să se usuce în devălmăşia nopţilor
n-am amintiri cu tine de-nghiţit cu lacrimi ca pe cortizoane
n-am nici curaj să-nnot printre caracatiţe oarbe trimise ca soli
de trecutele ispite neresemnate
te caut calm prin paturi de provincie să te întreb unde sunt atmosferele dragostei
cine le-a corupt şi le-a pus pe şina de tren înainte ca ultima lumânare să se stingă
răspund la chemarea ta din pat
eu încă la fereastră
ne mai luăm o dată în braţe
aşteptând să înceapă sezonul mulsului de soare