despre seriale pentru ca am promis

Am zis in ce-am scris acum cateva zile? Am zis!

Tin sa precizez, in deplina cunostinta de cauze si asumare de efecte, ca ce voi spune poate fi folosit. Nu impotriva mea ci cu mine 🙂

Ideea de serial ma speria acum ceva ani pentru ca gandul de a fi agatat de o asteptare (cand apare urmatorul episod) nu era unul confortabil. Evident, uitasem pasiunea cu care urmaream trei seriale in copilarie/adolescenta: “The Midnight caller” , “Star Trek ” si “Caracatita”. (nu faceti calcule de varsta, nu azi, va rog!)

De cativa ani, vreo 4 cred, ma prind de cate un serial si nu-i mai dau drumul. Iata o lista de seriale care mi-au redus din timp si pe care le tin minte cand vine vorba de recomandari la prima clipire:

Game of Thrones” – initial am refuzat, toata lumea era innebunita dupa serial, numai despre asta se comenta; am asteptat sa treaca valul mare si m-am uitat la productia HBO in tihna; recunosc cu mana pe inima, de la Barbu (Niste Baieti) mi se trage pornirea de a ma uita la serial pentru ca l-am auzit pe el in 2013 despre cartile cu pricina. A fost prea mult! 🙂

House of cards” – cum sa-mi refuz curiozitatea de a ma uita la un serial cu Kevin Spacey? E Kevin Spacey! In plus, cadrele de interactiune directa cu privitorul (adica cu mine si doar cu mine 😀 ) m-au cucerit definitiv 😀

Scandal” – cand vine vorba de mediul politic, reminiscente din perioada tanara a profesiei mele vrea sa vada macar un episod; daca e bun, o tin intr-o vizionare; sunt la zi, da…

The Following” – crime, cult si adepti, scenariu standard; noroc ca a mai adus ceva surprize in raport cu reteta clasica; Kevin Bacon este unul dintre primii actori din generatia noua (in vremea tineretii mele) al carui nume l-am tinut minte (da, nu retin nume de actori, scriitori, sunt un dezastru in privinta asta, ma pot indragosti iremediabil de o carte sau un film si sa nu stiu sa le spun pe nume, e defect major, stiu)

True detectives” –  pentru ca exista la un loc Matthew McConaughey si Woody Harrelson; restul e de bine oricum

Under the dome” – scrierile lui Steven King ecranizate au “ceva”; genul SF destept oricum imi place iremediabil de mult…

The Killing” – atmosfera ploioasa de te urca pe pereti, dar cu personaje reale, fara gadgeturi multiple si un sec de scenariu de tip “csi” sau altele de gen; actrita din rolul principal foarte faina : Mireille Enos

Au mai fost si altele, vazute partial (2-3 episoade sau o serie), care s-au pierdut datorita scenariului si cliseelor. Mai sunt si altele pentru sectiunea romantica din mine cand actionez ca in filmele americane: “as manca” inghetata si as sta cu servetele pe pat.

Scriam la inceput ca-mi asum ceva. Nu neaparat ce am scris mai sus ci ce voi scrie acum. Stiti ce fac eu de vreo doua saptamani ca sa dau sens insomniilor si lipsei de chef de lectura? (cine spune ca nu are pauze de lectura minte!)

Ma uit la cel putin un episod dintr-un serial in timp ce ma conving sa inchid ochii.

Dar stiti la ce serial?

Star Trek The Next Generation seria 1987-1994 😀

Ce sa fac daca mi-era dor de Jean-Luc Picard?

patrick stewart

tu si oglinda

exista o multime de optiuni pentru perioadele in care vrei sa nu vorbesti cu tine.  optiuni active. ordine in hartii, cutii uitate din care sa arunci chestiile care nu te mai definesc, uitatul tamp pe niste bilete de acces la metrou in lisabona, pusul de muraturi, discutia cu vecinii care iti inunda baia si ridica din umeri, fumatul, descoperitul unor filme (unele foarte bune, vezi shutter island si invictus), incheierea cu succes a vizionarii de seriale (dr house 6 sau grey’s anatomy 6 si el parca), cititul sau recititul unor carti din vremea adolescentei, mesajele pe facebook, lucrul la site-ul de firma, ofertele de agende…si lista poate sa continue.

raman diminetile in care dupe ce dai cu apa pe fatza ridici capul si te uiti in oglinda. atunci esti tu cu tine, simplu, fara ganduri, fara preocupari, de-abia trezit dintr-un somn plin sau gol de vise.

eu imi zambesc. cu sinceritate. ma stiu doar.

fiti buni cu voi insiva. zic si eu…:)

p.s. daca tot ziceam de optiuni, imi plac piesele inca neprelucrate intr-o formula de hit. mai jos o mostra. cu un talentat artist de la britain’s got talent. personal mi-a displacut varianta finala, comerciala. dar asta…are un farmec al ei…