bine va regasesc. zile lungi, unele grele. inca nu voi scrie despre subiectul folk you 2011. las un pic de timp pana imi revin si le ordonez pe ale mele, adica somn, problemele cu casa, munca, inregistrari in studio si un proiect ce trebuie terminat. absenta din bucuresti mi-a aglomerat programul destul de multicel. recunosc ca am venit cu bagaj plin de la vama si ca printre picaturi am citit multe opinii despre editia aceasta de FY. cele mai multe pe facebook (chiar regret ca multe dintre bloguri au cedat in fata unui status pe FB). cronici pe zile puteti citi pe flipflop si folkblog. flipflop descrie sumar fiecare recital in parte si pe artisti, chiar si pentru ziua a treia. folkblog, pentru ziua incidentelor cu puya, se concentreaza mai putin pe folk-ul intamplat (justificat ca fiind “chiar si asa” destul de bun, unde “chiar si asa” insemna absenta lui Nicu Alifantis si a lui dinu olarasu) si mai mult pe cazul puya. puteti comenta, invitatia folkblog este deschisa, comentarii deja au aparut. foreverfolk prezinta opinia personala asupra festivalului din perspectiva spectatorului de la televizor (daca am inteles eu bine), exceptie facand o opinie din partea unui artist tanar prezent (ca sursa mentionata apare alex nichita). din cate stiu de joi din postura de telespectator, nu au fost transmise toate recitalurile.
zilele acestea voi povesti cum am vazut ce-am vazut din festival (am ajuns de vineri). repet, un pic de ingaduinta cer ca sa ma pot linisti suficient pentru a scrie. daca mai zariti pe undeva cronici, astept linkuri.
va las cu un pitic (din joaca pe care au acceptat-o cei din fata scenei)
ei, uite cum nu vin cuvintele asa cum trebuie…sa fac intai un ceai de sunatoare.
…
mda, nu mai am ceai de sunatoare, merge si unul de macese.
am reusit sa dorm mai bine de-abia dupa a doua seara de aniversare. joi noapte am adormit la 6 dimineata, intensitatea energiilor primite m-a facut sa fiu “in priza” si sa ma foiesc pana au aparut zorii. evident ca pe fond nervos am mai avut ceva probleme somatice…sa spun ca m-am obisnuit?
a fost o nebunie. sunt intrebata daca a fost o diferenta intre seara in care nu a fost permis fumatul si seara in care s-a putut fuma. evident ca da. diferente au fost dar nu din cauza numarului de tigari aprinse 🙂 au fost doua seri superbe, fiecare cu energia ei, fiecare cu sufletele ei, cu mine avand la fel de multe emotii si joi si vineri.
ca si puncte nevralgice….joi am avut surpriza incomoda ca locatia sa fie ocupata de o manifestare cu public fix in intervalul in care trebuiau intinse cabluri, puse monitoare, testate instrumente, facute probe. pentru mine personal a fost cam sinistra situatia in primul rand datorita succesiunilor de evenimente din ziua cu pricina. fusesera multe, relativ neplacute si iata-ma pe terasa, stand cu prieteni, fumand si intreband din 5 in 5 minute…”noi cand facem proba?”. daca am fi stiut ne-am fi dus la o alta ora, dar chiar si asa, scena fiind ocupata, ar fi trebuit sa o luam de la capat….
dupa ce s-a incheiat evenimentul surpriza m-a surprins si pe mine cat de repede a mers totul, dar asta tine mult si de cine se ocupa de butoane (multumesc tudor) ca nici n-a fost nevoie sa mai urc pe scena, toate fiind pregatite si mergand brici.
vineri seara a fost un pic mai usor din punctul asta de vedere….eu cu un pic de febra, ragusita si cu tusea la mine. a durat un pic pana a fost aranjat si ecranul pentru proiectii si trase alte cabluri, alte prize…deh…
gata cu punctele cu stress 🙂
in prima seara momentul cu Marius Batu, oricat de pregatit ar fi fost (s-a facut si repetitie) nu m-a pregatit si pentru emotia de a canta pe scena impreuna cu un artist minunat. in a doua seara….a fost la fel 😀 mainile transpirate pe chitara, inima bubuind, bucurie la maxim, o senzatie de incredibil ca mi se intampla lucruri atat de speciale.
in ambele seri am fost pe scena in formule de la 1 la 5. baietii mei, dragii mei, frumosi tare, talentati mult, au impartit cu mine emotiile, le-au mai preluat si pe ale mele si mi-au zambit, s-au jucat si au fost minunati.
in ambele seri m-am uitat inspre versuri pentru ca erau momente de pierdere, cand uitandu-ma cu bucurie la sufletele din fata mea uitam de mine…
aaaaa! am primit atat de multe flori si atat de multe cadouri frumoase…am inca 2 pitici, tort in forma de buburuza, am casuta de pitici, un “I LOVE AM” care m-a facut sa rad, un pisoi cam ca al meu care sta intr-un bocancel, plastiline colorate pentru bijuteriile de le invat a face, un caleidoscop (!) cu care joi noaptea pe la 4 ma jucam in pat cu veioza aprinsa, o carte de bucate cu retete care te fac sa razi si alte si alte minunatii de care ma bucur ca un copil 🙂
sa nu se supere insa nimeni cand voi spune insa ca nimic nu egaleaza faptul ca atat de multa lume a ales sa petreaca alaturi de mine, de noi, niste ore de muzica lunatica. sa-mi fie iertate lacrimile, erau de bucurie.
in urma cu niste ani uitasem de jumatatea mea muzicala. acum nici nu mai conteaza de ce pentru ca Acum sunt un om bucuros si fericit ca am intalnesc in permanenta Oameni Frumosi
Ma inclin pana la pamanat in fata Sufletelor voastre
Si voi repeta, sentimental si patetic in ochii unora, ca nu, nu va merit!
p.s. nu ma pot abtine 🙂 pun si 3 poze…vor urma si altele 🙂 Pe 14 aprilie ne vedem la Cluj Napoca, 15 aprilie Targu Mures, 16 aprilie Reghin, 17 si 18 Zalau (prima seara este de concert mare, in a doua seara participam la un eveniment caritabil, cu strangere de fonduri pentru copiii cu sindrom Down)