ma incapatanez sa scriu pe blog chiar daca exista facebook si chiar daca providerul meu de server e din ce in ce mai penibil. ultima data cand mergea “excelent” am sunat si rezultatul a fost pierderea tuturor e-mailurilor de firma (impart cont comun). tot ultima data mi-am promis sa ma mut la alt furnizor si eventual sa-i dau in judecata pe actualii. tot ultima data am spus ca-mi fac timp pentru blog si site si ca imi formatez laptoapa, ii fac reinstalarile, refac prezentarile, ma mut pe alta platforma etc etc. ultima data a fost. are sanse sa devina penultima, caci inca nu m-au apucat crizele de nervi ca sa pun mana pe telefon si sa sun…
de la ce pornisem?! a, da! ma incapatanez sa scriu pe blog. in ultima vreme mai rar din motive de stare uneori nashpa rau, alteori timp ocupat la maxim. aseara am incercat ceva, mi s-a facut cumplit de somn si am sfarsit dormind pe canapea, in timp ce la hbo era “the book of eli”. zau ca as fi vrut sa-l vad pana la capat, lumile post-apocaliptice imi amintesc de secetele dinInauntru.
(am dat save draft. a durat 1 ora sa ma pot reconecta. deosebit)
a trecut 1 ora de cand am scris frazele de mai sus. am mancat jumatate de pahar de compot, am fumat ceva tigari, am trimis un sms important. foarte important. din cele de ora 12 noaptea. azi e ziua prietenei mele de-o viata (sau aproximativ). te scriu si pe blog, na! sa-mi traiesti frumos si sa fii sanatoasa! restul vin, trec…e viata, la naiba! 🙂 la multi ani!
ieri (deja) am sarbatorit o fetita draga si plina de energie, care a implinit 1 an. prilej de bucurie si de reuniri intr-un spatiu tare special, cu oameni cu care de obicei si din nefericire ma intalnesc la “ocazii” (nunti, botezuri, cununii)… acuma sper ca cel putin pe 2+1 dintre ei (in afara de parintii sarbatoritei) sa-i revad mai curand ca sa cantam impreuna un anumit cantec folk. stii tu ruxandra la ce cantec ma refer 😀
si tot ieri am “acordat un interviu” (ce pompos suna asta, nu m-am putut abtine!) unor practicienti de jurnalism, tineri si entuziasti. cum interviul a avut loc la studio, unde “lucram la proiect” (alta expresie ce ma omoara!), interviu s-a desfasurat pe repede inainte. 38 de intrebari!!! 15 minute de raspunsuri! i’m good! sper sa nu le fi stricat copiilor munca 😀
albumul se contureaza interesant. am fost intrebata cu zambet si o oarecare speranta in glas: “e si mai putin comercial?” well…DA! e tot de suflet. si pe asta nu mi-l vand, doar il pun pe scaun si-l las sa cante
tot de ieri si tot o bucurie (doamne, si a fost marti…) e legata de un telefon de la un om tare frumos, despre care am scris in urma cu 2 ani…mama de 2 copii si suflet cat peste un milion de trupuri.
ma incapatanez asadar sa scriu pe blog. povesti, uneori prostii, insotite pe alocuri de muzica ce-mi place. o mostra aici: