Jurnal de album 2014 – fila 3

Am avut dreptate in “fila 1”. Sansele sa scriu la finalul fiecarei zile de lucru sunt mici. Ritmul este intens si seara aproape adorm in metrou in drum spre casa. Apoi mai am un val de energie, mic, cat sa pap ceva si sa ma pregatesc de somn. Insomniile in perioada aceasta sunt o vaga amintire… 🙂

E o atmosfera atat de frumoasa incat din cand in cand ma uit in sus. Stiu eu de ce. Mi-e greu sa descriu.

Voi scrie insa despre un detaliu, pe care voi incerca sa-l descriu cat mai bine pentru cei care nu stiu cum se intampla lucrurile la inregistrari 🙂

De obicei, la inregistrarea unui album, se inregistreaza un “ghid audio”. Voce si chitara, pentru fiecare piesa, cu metronom pentru standardizarea oricarei activitati ulterioare. Apoi, muzicienii, in functie de infrastructura disponibila la studio si in functie de propria lor disponibilitate de a fi prezenti in studioul de inregistrari, incep sa inregistreze “partile lor”  – pian, bas, tobe, chitara etc. (se incepe cu sectia ritmica, acum am enumerat aleatoriu).

Ei bine, la Victor, avem posibilitatea de a inregistra simultan cel putin 2 instrumente. In cazul nostru, cel putin inseamna 3: tobe, contrabas si pian. Fiecare in sectorul lui, in “borcanul” lui, cu castile pe urechi, cu metronomul ca reper.

Cand insa m-am gandit la posibilitatea de a “sta” degeaba cat as “canta” in urechile lor 1 data, de 2 ori, de…n ori, la fel de fiecare data, cu aceeasi inflexiune ca intr-un moment zero de inregistrare separata de ei a “ghidului”…mi-am dat seama ca s-ar pierde o chestiune de emotie care sa circule si sa se imprime in atmosfera piesei.

Asa ca m-am instalat in cabina lui Victor, cu microfon si chitara. Fiecare “dubla” a insemnat, daca vreti, cantare live. Aceeasi piesa de 2-3- ori. Sau de 7. Cu pauze uneori pentru redefinit o stare. Cu pauza de auditie. Am auzit de multe ori “mi-a venit o idee”. Si ideile sunt puse in aplicare. Normal ca vocea si chitara vor fi trase separat apoi, in conditii de “borcan” (am zis ca “borcanul” inseamna o camera izolata fonic?…) dar energiile care au circulat in intervalul 10 -19 in fiecare zi…sunt de nepretuit.

Am cantat asadar live, de dimineata pana seara. Seara, nu doar ca picotesc pe drumul spre casa, dar nu prea e indicat sa mai vorbesc asa ca tac cuminte. 🙂 N-am cantat nicio secunda “doar sa auda baietii versurile si frazarea”. Am cantat ca si cum am fi pe scena. Cu totii.

Acest detaliu nu face albumul nostru mai bun sau mai special in termeni tehnici si in raport cu albumele altora. Nu ne intereseaza asta pe niciunul. Acest detaliu face ca albumul sa fie unul “trait”  si pentru asta ma bucur.

Astazi ne intalnim un pic mai tarziu la studioul lui Victor. Ma bucur ca am dormit mai mult? Oh, Doamne…da! 🙂

Iata si doua imagini

Un moment de auditie

Un test de microfon, pentru ca se cauta “cea mai buna pozitie” in fiecare dintre spatiile disponibile pentru inregistrari 🙂

Jurnal de album 2014 – fila 2

17 februarie – zi de teste

Cabluri, microfoane, casti, pregatiri pentru “borcane” separate pentru contrabas si tobe, metronom, frecvente si alte jucarii de-ale lui Victor.

Noi cu pofta, somatica aproape, de cantat.

Va las cu niste poze mici facute foarte de dimineata.

Victor Panfilov – aflat de fapt la el “acasa”, dar surprins dupa un drum poarta-usa studio 🙂

Adi Flautistu – contrabasul nu greu…deloooooc… 🙂

Claudiu Purcarin – la al doilea drum de cutiute 🙂

Raul Kusak – nu stiu cand s-a strecurat pe poarta, ne-am trezit cu el inauntru 🙂

Eu am facut pozele 🙂

E trecut de 8. Cred ca la 10 dorm. Trebuie. Ceasul va suna la 7 si jumatate. Daca nu adorm…asta e! Tot la 7 si jumatate trebuie sa ma trezesc 🙂

Va doresc sa aveti anul acesta cel putin un vis mare pentru care sa fiti suficient de nebuni incat sa munciti pentru el! Acum va las, am de raspuns unui interviu extrem de personal despre “Joia Pacatosilor” 🙂

Jurnal de album 2014 – fila 1

De astazi incepe seria de articole pe care o voi numi “Jurnal de album 2014“. Am anuntat acum cateva saptamani faptul ca am inceput lucrul la noul material. Am povestit un pic acolo despre o parte dintre piese: unele sunt cunoscute exclusiv din concerte, altele sunt pe youtube in formula lor de scena (De 30 de ani, Fix in seara asta), altele vor ramane necunoscute pana la data aparitiei albumului.

Pana sa povestesc zi cu zi ce se intampla (cu exceptiile de rigoare, ca s-ar putea sa ma mai oboseasca si altele, de asfalt), trec un pic prin ce s-a intamplat in ultimele saptamani in materie de munci muzicale. Intalnirile noastre au fost in 2, 3, 4 sau 5. La inceput au fost “sedintele” de lucru in doi, eu si Raul, pentru a defini structura de baza a fiecarei piese ce va intra pe album. Cu pixul pe hartie. Cu kronos-ul la dispozitie pentru a inregistra cate o idee. Cu tempo notat pentru fiecare piesa. Cu interventii instrumentale gandite en-avant. Cu o premiera – din 2 piese trebuia aleasa una singura, nu puteam alege singura, a ramas cea care trebuia 🙂

Apoi ne-am intalnit in formule mai mari, ca sa devenim ceva mai “ordonati” in manifestari. Adi a venit de la primele intalniri pentru a-si desena la randul lui temele de contrabas. Ideilor initiale li s-au adaugat astfel si amprentele lui Adi, Dan si Nasu’ Purcarin.

Abordarea aceasta care lasa loc de exprimare individuala a caracterizat intotdeauna muzica mea. Fiecare artist prezent pe scena alaturi de mine ramane el insusi. Cu un “design” muzical personal cu care imbraca, precum o haina, compozitiile mele. Asta e provocarea de fapt, cea mai frumoasa. Iar eu ma bucur cand aud “Alina, uite, mi-a venit ideea asta pentru piesa asta“. Sa stii ca ceva din ce-ai facut ramane in mintea celui cu care vei imparti emotia pe scena suficient de mult incat sa-i ocupe o parte din timpul liber lucrand pentru … un sunet. 🙂

Lucrul acesta este evident mai ales in concertele live in care momentele de constructie si de joaca sunt mai multe decat credeti si vin nu doar din stilul propriu al fiecaruia ci si din starea cu care urcam pe scena. Muzica inseamna sa culegi stele…

Da, un album e un pic mai “restrictiv” decat un concert. Interventiile unui instrument sau al altuia sunt altfel structurate. In plus (si da, asta e un factor important) in studio lipseste un accent pe care numai oamenii veniti sa te asculte il adauga. Dar ii avem in minte caci lor le este destinata munca noastra. La ultima sedinta de lucru, Adi spunea la un moment dat: “Uite, eu sunt obisnuit sa trag in studio asa“. Am raspuns: “Noi nu mergem sa tragem piese in studio, noi mergem sa cantam la studio“. Victor Panfilov are parte asadar de concerte private o vreme 🙂

Am emotii mari, cu forma lor aparte legata strict de inregistrari. Asa a fost si in 2009 si in 2011. 2014 inseamna din nou un vis de implinit. Asta e motorasul meu de inceput de an care, ca efect colateral, face ca orice alt tip de stress sa para minuscul si sa nu mai conteze. In afara de stress-ul legat de finantarea albumului si de productie si de lansare, dar asta e alta poveste…

Si daca spun ca ma trezesc foarte de dimineata ca sa ajung la studio si ca abia astept sa sune ceasul…e clar cam despre ce emotii (si energii) e vorba, nu? 🙂

Daca va tenteaza ideea de a urmari ce se intampla in lumea mea muzicala, ramaneti pe receptie caci vor mai fi pagini de jurnal destule. Si sper ca si fotografii 🙂

In rest, despre concertele care vin puteti afla de pe pagina oficiala de facebook:  https://www.facebook.com/AlinaManoleOficial

Plecaciune si drag!

veste de album nou

a fost frumos la Teatrelli. asa cum uneori trebuie sa fie de frumos la finalul unei zile ciudat de grele. cu emotia de a anunta faptul ca vom intra in studio sa inregistram noul album. aceasta este vestea cea mare. sub umbrela ei va exista multa munca. am inceput deja sa lucram la sala de repetitii. desenam, pe hartie si pe instrumente. ne gandim la jucarii, la cele mai simple jucarii…sunt cel mai greu de realizat. Raul e alaturi de mine si gandim solutii. ii multumesc si aici. Victor Panfilov e in stand by, asteapta sa incarcam tot si sa intram in studioul sau nou si tare frumos. Nasu’ si Dan sunt langa mine si ei. mai exista un muzician care a spus “da” colaborarii, contrabasist in toata regula. om frumos si ordonat: Adi Flautistu. am momente cand intru in usoara panica. momentele artistului. vine apoi peste mine producatorul-de-mine care spune ca nu am timp, pana la intrarea in studio, decat de munca si de facut planurile administrative. este nevoie de sponsori si parteneri pentru ca lucrurile sa mearga foarte bine. considerati asta un soi de anunt 🙂 “se cauta” 🙂

va fi un altfel de album si abia il astept. e undeva acolo un plus de maturitate pe care trebuie sa o demonstreze viitorul material.

termene sunt pe hartie. sper sa fie totul in realitate cat mai aproape de ceea ce vreau.

ce pot spune acum este ca albumul va contine 11 piese. o parte dintre ele sunt cunoscute din spectacolele live (cumva in cerc restrans totusi), una dintre ele este pe youtube de o vreme. doua sunt noi si vor ramane noi pana la lansare.

mai sunt lucruri pe care le voi scrie insa pe masura ce inaintam in pregatirea materialului audio.

abia asteptam sa fac anuntul acesta, mi-am ingaduit sa-l fac insa pe viu, in fata celor care au venit la concertul de la Teatrelli.

pe 24 februarie, da, de Dragobete, va avea loc spectacolul Joia Pacatosilor (voce si pian, eu si Raul, cu povesti scrise de subsemnata), tot in Bucuresti. maine voi anunta exact locul, cu precizarea pe care o fac inca de pe acum ca va fi un numar limitat de locuri. e un spectacol cantat si vorbit.

pentru ca am si filmat concertul de pe 1 februarie, cu ajutorul Emiliei si lui Eugen, voi incerca sa pun si cateva fragmente muzicale pe youtube 🙂

sa aveti o saptamana usor de suportat! 🙂

vine! vine!

nu Mos Nicolae, nu Mos Craciun, adica vor veni si ei la timpul lor, acum insa am nerabdarea in degetele de pe tastatura pentru ca Teddy lucreaza la un montaj video pentru una dintre piesele noi!

piesa se numeste “De 2 ori niciodata”, asta ca sa nu spuneti ca stiu doar 4-laterul lunii si 3-ul amoros. initial piesa se numea “langa mine”, dar matematica asta….

la o adica ii veti spune cum vreti voi 🙂

ce voi spune inca de pe acum este ca ce se aude e tras live in timpul filmarii. canal cu canal si apoi mixat de Adi. cu alte cuvinte nici la filmare nu am facut playback 😀

pe 7 septembrie, cand am cantat-o pentru prima data intr-un concert live, in bucuresti, am spus ca e piesa mea “dramatica” din seria de 4 compuse asa, cu buna si pe alocuri nedreapta inspiratie 😀 dupa ce am mai cantat-o si a 2-a, si a 3-a si a… oara mi-am dat seama ca nu, la naiba, nu e “dramatica”, este constatativa 🙂

bat din picior, zau, pana maine mai e mult?! 🙂

maine aflati si povestea toata, cu multumiri cu tot 🙂

zi de joaca

azi ne jucam, unde “ne” inseamna “noi, cei de pe scena“. cum in ultima vreme s-au adunat foarte multe piese noi pe care nu am cum sa le prezint tuturor celor care ne asculta (ca nu prea ajungem in toata tara) ne-am decis sa le inregistram in conditii controlate si apoi sa le trimitem sa pluteasca spre auditie 🙂 rand pe rand, fiecare dintre piese va avea momentul ei de “glorie” a debutului. si daca ma iau dupa reactiile de la bucuresti si cluj-napoca, unde le-am cantat, exista sanse ca fiecare sa se regaseasca in vreuna din ele. cel putin in ultima serie de piese avem asa: cea trista de dragoste, cea de surpriza frumoasa, cea fericita si cea lucid-ironica. mai este “de 30 de ani” in ecuatie, lansata acum cateva luni, mai e “te iubesc” – cea mai scurta piesa pe care am scris-o vreodata (doh!) 🙂 , mai e “poveste” – cantata cu bujor stoicovici la aniversarea de 3 ani de Luna Patrata. mai sunt vreo 2 de care stiu doar eu (care sa merite, ca altfel, piese mai sunt vreo 40)…si cumva se aduna albumul pentru care sper sa gasesc sponsori la timp si in timp util.

btw, s-a implinit 1 an de la lansarea “dragoste in 3“. la 1 an distanta realizez de ce unele lucruri s-au intamplat atunci intr-un fel anume, numai bun incat sa conteze in ecuatiile viitoare. a fost un album pentru care am muncit enorm, pentru care am avut ajutorul neasteptat al unor prieteni. este un album care acum 2 saptamani nu se mai gasea in Carturesti, dovada ca muzica inca se cumpara. le multumesc celor care fac asta, rasplatesc adica o munca artistica. plecaciune si drag!

mai am o alta jucarie, care nu are legatura cu muzica si de care mi-a reamintit ieri un prieten ca ar trebui sa o scot la lumina. cum lucrurile incep sa se schimbe in viata mea si ma asteapta o perioada de munca intensa in alte planuri decat cele de scena, cred ca voi profita de zilele libere pe care le mai am ca sa reiau si acel proiect, hai sa spunem “scriitoricesc” si sper sa-i dau forma finala cat de curand.

si pentru ca astazi e 4 octombrie, ma inclin in fata vietii pentru ca l-a dat pe Florian Pittis si voi indrazni sa ma uit un pic spre lumina de acolo de sus

eu ce sa cant la Folk You?

iarasi n-am avut chef de scris cateva zile, mi-a fost un pic cam rau si am stat cuminte (pe cat pot…), ba chiar mi-am facut niste portii de somn suplimentare. ca sa profit de ele si sa-mi mearga bine toata saptamana, azi nu am deschis televizorul deloc, nici hotnews-ul, nici alt site de stiri si intr-un fel nu regret. ma pun eu maine la curent, desi parca vad ca in ultimele 24 de ore s-au aglomerat saptesprezecemilioane de declaratii publice…(da, am evitat cu succes chiar si statusurile de pe FB care contineau in ele cuvinte-cheie pentru politica acestor zile).

afara e un vant de-mi rupe ferestrele si ma bucur. am topait corespunzator din bucatarie in sufragerie si apoi dormitor ca sa izolez curentii si pentru prima data dupa saptamani intregi am simtit racoare. mi-e cam dor de o ploaie, stiu ca s-ar putea sa am parte de ea fix cand voi dori sa fie cald, asa se intampla de obicei, de parca Sf Ilie nu are alta treaba decat sa tina cont de pretentiile lui Manole

se aproprie Folk You, saptamana asta avem repetitie, nu stiu ce sa cantam, ce sa aleg. durata recitalului nu e durata de concert. parca vad ca aleg fix inainte de a urca pe scena, ca doar repetitiile nu sunt de jumatate de ora… 🙂

daca aveti idei legate de piesele pe care sa le interpretam frumos la Folk You…le astept cu drag 🙂

in rest e luni si o prietena mi-a dat spre ascultare o trupa pe care a descoperit-o de curand si pe care stiu ca nu vrea sa o tina doar pentru ea 🙂

muzica si filme de final de saptamana

vineri a fost una dintre cele mai aglomerate zile ale saptamanii care-a trecut: lucru la birou, apoi repetitii, apoi recital la concertul “ambasadorii bunavointei”, apoi ureche atenta pentru finalistele cursei tiptil (din prietenie, nu din obligatie), apoi un somn agitat cu dureri de cap.

azi si maine voi recupera si acumula deopotriva odihna. luni si marti repetitii, miercuri si joi cu “dragoste in 3” la sibiu si cluj – concerte cu incarcatura emotionala mare (asa-s premierele) – plus ore destule de drum, plus munca si alte activitati decat muzica.

si pentru ca odihna nu inseamna doar somn, am ales muzica “uichend”-ului si filmele de vazut.

muzica e cam din zona asta

filmele ar fi cam astea…

despre albumul ce vine

sper ca saptamana aceasta sa va anunt data sigura a lansarii noului album. in principiu vorbim despre finalul lunii septembrie, atunci cand rosu e mai rosu, cand aramiul incepe sa curga, cand o iau razna cu tot cu fluturi.

ieri am lucrat “cea mai necunoscuta piesa” de pe albumul ce vine. am cantat-o de 2 ori in public (cine are filmari sa NU le puna, ca-l mananc!!!): o data la Cluj, o data in Bucuresti la o interventie intamplatoare cu cantec. constructia e usor atipica in raport cu restul albumului, dar sper sa va placa noua joaca pe care o veti auzi la vremea potrivita.

(apasa read more) 🙂 Continue reading "despre albumul ce vine"

luna noua de primavara

e Luna Noua azi pe 3 mai. pentru cine are pitici astrologici, vanda descrie bine influentele acestei luni asupra zodiilor pe site-ul ei astrosofia…

tot astazi aniversez astazi un prieten drag sufletului meu, prieten care e suficient de mult cu picioarele pe pamant incat sa faca pasi buni pe lumea asta. la multi ani, Cristi! Sa ai alaturi de sotia ta si de fetita voastra o viata cat cel mai frumos anotimp!

tot astazi avem repetitii si nu pentru concertul de sambata…ci pentru…(dar nu zic mai mult, surpriza nu e pentru sambata asta, dar va sa vina) …repetitii ca un soi de pauza din muncile de marti…care s-au miscat incapatanat de anevoios.

ieri ma plangeam de ploaia lipsa din cartier…aseara am “iesit” la o… lectie de viata (mai mult decat o intalnire) cu oameni care inseamna mult si frumos pentru mine ca artist.  si cum stateam la valea regilor…s-a pornit o ploaie inspumata, care a trecut si prin geamurile galbene de deasupra noastra. dupa ce se va face mai cald (ca sa nu racesc iarasi si sa spuneti ca o fac intentionat pentru cand am concert) nu voi mai sta sub geamuri…ma voi duce direct in ploaie. cine mai vine?!

a! pe 13 mai – concert Butterflies in My Stomach (Clubul Taranului) si pe 14 mai concert Adrian Berinde (Music Hall). Sunt vineri si sambata…desi program de voie, da?! Detalii in curand!