Posted on

ma scuzati, “romanesti” nu mai cumpar

1. sa fim seriosi, cine ii mai crede pe vanzatori ca un produs e romanesc nu doar in declaratia de captare a interesului cumparatorului? (daca ceva e plin de noroi, cand vine vorba de capsuni de exemplu, asta nu ma convinge ca sunt din gradina celui ce vinde)

2. intermediarii vand orice si oricum, nu o sa stau sa le cer certificatul de fiecare data cand merg la piata

3.  un amic cu sere imi povestea ce frumos se inrosesc rosiile “romanesti” cu azot, nitrati…naiba stie cu ce, ca amanuntul asta nu l-am retinut, stiu ca mi-a lasat un gust amar toata povestea

4. cand gasesti cate o baba care vinde undeva pe trotuar o cireasa de copac cu 10 lei/kg te emotionezi, dar asta nu creste calitativ gustul fructului cu pricina si nu, nu scade nici pretul “trufandalei” (a zis si la protv maica, n-ar trebui sa se coaca acuma…what?!)

5. branza de la producatorii din targuri e din ce in ce mai proasta in termenii civili pe care-i recunosc cand vine vorba de consistenta si de gust. de produsele din carne nici nu mai zic, mi s-a intamplat de 2 ori sa iau produs direct stricat (inteleg sa se strice repede pt ca nu au conservanti, dar nesimtirea nu se justifica)

6. sunt om de asfalt, nu traiesc la tara, nu am rude acolo in ultimele 4 generatii, cand prind o calatorie la tara sau un produs de acolo prin prieteni mai norocosi sunt incantata pana la dumnezeu si as plati oricat, numai ca lucrul asta nu se intampla in fiecare zi si mai trebuie sa mananc intre timp si legume si fructe. si daca tot suntem “datori” sa introducem toxine in corp, inclin sa cred ca deja nu mai conteaza daca ele (toxinele) vin de peste granita sau de la 3 km de bucuresti

a! si ma mai enerveaza ceva!  kilogramul romanesc are 800 de grame.

Posted on

tata, copilul si reclama

s-a mai scris despre “reclama cu spiridisul”, da’ nu ma pot abtine sa nu ma leg si de ea azi. in ultima vreme tot vad relatia tata-copil pusa pe tapet in timp ce mama, in acelasi reper al publicitatii, spala vasele (mai ales cele de toaleta daca judecam frecventa cu care sunt difuzate bangurile, peakurile, ratoii galbeni) si pregateste masa. mama nu mai apuca sa citesca povesti sau sa se joace cu plodul de-a biscuitele, e omniprezenta in viata progeniturii prin toate lucrurile functionale, in timp ce tatal pare a fi ori foarte atent desi…e imbracat de plecare si aproape pe fuga, fie are revelatii ale absentei sale. vreau si eu sa vad o reclama in care tatal schimba scutece, spala copilul, gateste si pt adulti si pentru infant in timp ce mama e cu prietenele la un film sau vin. stiu ca s-ar incadra la exceptii (culturale, da) dar poate ar mai incuraja si femeile sa-si puna barbatii la munca sau, si mai bine, ar “premia” acele mame pe care le cunosc si care nu uita ca muncesc la fel ca partenerul de viata asa ca-l indeamna corespunzator la egalitate cand vine vorba de treburile casnice 🙂 e valabil si pentru femeile ne-mame, evident…:D

de amuzament asa…nu-mi sariti in cap

(ne vedem maine?)

Posted on

Dar din dar

Pentru ca un act caritabil nu inseamna numai cantat, din punctul meu de vedere, iata ca am norocul ca, datorita unui client “mhomenesc”, sa ne transformam in Mosi de decembrie si nu numai (adica si de ianuarie) 🙂 . 5 fundatii si un spital vor beneficia de ajutor constand in produse de igiena personala si pachete de cadouri pentru copii. E vorba de un numar mare de produse, care le sunt utile zi de zi si care vor ajunge si in Bucuresti si in tara cu ajutorul inimosilor prieteni pe care ii avem. Distributia va incepe zilele acestea si va continua si in ianuarie. Sunt asa de bucuroasa ca nu pot descrie. Faptul ca s-a ivit aceasta ocazie si ca putem sa ajutam e mai mult decat speram. Repet: sunt bucuroasa tare…ca si cum m-as fi facut Mos 🙂

Alina Manole si Mos Craciun
Alina Manole - cantand Mosului

Am facut o pauza pentru ca tocmai a fost prima ninsoare din Bucuresti…in zona in care stau, ce-i drept. Poate si un pic mai incolo, la cateva blocuri distanta.