politically facebook

inainte ca procesele de comunicare pe internet sa ia amploare (pentru cei foarte tineri: da, a existat si o asemenea era, nu de foarte demult), discutiile despre politica se intamplau aproape exclusiv pe la cate o terasa, in cate un bar, in grupuri de prieteni. tin minte multe seri/nopti cu discutii despre structuri politice, optiuni, discutii inflacarate, cu polemici ce incendiau spiritele…cel putin pana a doua zi, cand o luam de la capat.

o formula publica de exprimare a opiniilor a fost data ulterior de comentariile pe site-uri (obligatoriu) serioase. apoi pe bloguri, gazduite de intermediari, pe platforme gratuite si … limitate.

acum toate discutiile se poarta pe facebook.

in ultimele saptamani, inflamate de schimbarile politice si de vehementa taberelor oficiale, mobilizate si mediatizate intens, facebook-ul a devenit locul de exprimare a emotiilor politice. gandul de a scrie acest articol a venit dupa o intamplare personala: la una dintre remarcile mele despre unul dintre evenimentele politice, am primit un comentariu  de forma “m-ati dezamagit profund“, insotit de alte observatii mai putin politicoase. punctez pentru carocotasi ca remarca mea era neutra, fara vreo apropiere explicita de vreuna dintre parti (fapt pe care il evit constient). cum comentariul era deplasat si iesit din contextul subiectului abordat, am recomandat domnului cu pricina sa apase butonul de “unfriend”, ca e mult mai sanatos.

apoi am tot stat si m-am gandit. asa cum barfa are in ea ceva constructiv (de la un renegat citire, ia sa vad, stie cineva?!), facebookul dobandeste in astfel de perioade rolul de a mobiliza opiniile politice ale indivizilor si de a le face vizibile in retelele de prieteni, in avantajul – in definitiv – al exprimarii libere a opiniei. si asta nu e rau deloc, in marea de poze cu mesaje de iubire sau caini maltratati. exclud de aici campania electorala explicita. ma bucura ca ajung sa citesc opiniile politice ale unor oameni cu care nu as discuta niciodata despre subiectul asta din motive de timp, distanta, contexte. daca nu sunt de acord de fiecare data asta nu inseamna ca ii voi valoriza mai putin ci voi aprecia argumentele aduse (in aceeasi exceptie fac cei al caror limbaj e suburban…). ca de asta suntem oameni cu carte…

evident, acest articol nu se adreseaza celor care inca mai povestesc la un pahar de vin 🙂

poze cu halvita n-am!

asta-noapte a fost acea noapte, de visat frumos. noaptea de sanziene. si cum sa nu ploua frumos si cum sa nu fie racoare, numai buna de dormit cu fereastra deschisa…la slatina cel putin. ziua in sine e racoroasa, cu nori incremeniti intre curenti. e si ultima zi de festival, astazi se anunta filmul castigator. am profitat de cateva ore de pranz cu aer bun cat sa stau pe terasa si sa termin un proiect a carui idee mi-a venit pe 9 iunie. daca as fi avut timp mai mult, sau poate ca asa s-au aliniat planetele, as fi terminat mai repede, insa nu-mi pare rau de toata “intarzierea”. proiectul o data terminat, acum nu ramane decat sa-i dau Chip si apoi sa-l scot la prezentarea oficiala…sper sa placa, sa amuze, sa relaxeze… 🙂

bun, revin la ziua de sanziene. am papat halvita. am povestit cam ce inseamna halvita, “emotional”. ieri am facut drum pana la “atletul albanez”, fix inainte de ploaie, si halvita era in frigider…sansele sa fie “gata”, adica sa se poata intari si portiona, erau mici la ce temperaturi erau in zona. am avut noroc se pare 🙂 si da, am luat halvita si pentru acasa, un pic, cat sa prelungesc placerea pe care am avut-o azi.

slatina e orasel taaare frumos si ingrijit 🙂 ieri am fost si la Manastirea Brancoveneasca. pun acum 2 poze facute fix inainte de furtuna care a zapacit un pic programul si nu, nu am poza cu mine mancand halvita pentru ca eram prea ocupata sa ma emotionez…

p.s. legat de noaptea de visat frumos…visul meu frumos a fost cu cateva zile inainte. si tot zic de el, fara sa-l descriu, doar-doar il fac de ras si nu mai revine… 🙂

Cer de Slatina
Parc Slatina
Manastirea Brancoveneasca

liliacul de acasa

un moment frumos e sa primesti fotografii da la casa mamei, cu flori multe 🙂 cel mai mult ma bucur ca de cativa ani are un liliac frumos si parfumat, cu “noroace” multiple. ce mai cautam “noroacele” copil fiind! ori in liliac, ori in trifoi…

uneori mi se face dor sa merg acasa si sa stau macar cateva zile, dar cred ca asta se va intampla mai incolo, peste cativa ani, cand voi avea aer  de respirat mai mult.

radacinile conteaza.

poveste cu poze 1-2 mai 2012

aterizarea pe asfalt a fost in regula, desi am putin senzatia ca ar trebui sa merg pana la ovidiu sa-mi iau o cafea…

cu alte cuvinte, am ajuns la bucuresti de la mare, care mare a insemnat vama veche si 2 mai.

pe scurt cum a fost (ca mi-e somn tare si trebuie sa pastrez forte pentru ca ziua asta e incredibil de lunga)

1 mai? concert de dimineata? uaaaau! 🙂

senzatia de intiiiins, mirosul de cafea, ceva papa bun in pregatire, somn pe chipurile tuturor, lene, soare, atat de lumina incat sa iti vina sa te intinzi undeva ferit si sa mai stai putin.

nu am crezut niciodata ca un “matineu” poate sa aduca atata liniste si calm. ne-am trezit incet, si noi, si ei, insotitorii din fata scenei, intr-o progresie lenta de ritm. da, la un moment dat “am cazut din pat” 😀 pentru ca a picat curentul si s-a auzit o bubuitura intr-un mare fel. fix pe “tu ai vandut marea”. cand sa arat si eu ca am plamani (adica sa termin piesa la rece) a pornit din nou si am reluat momentul, ce-i drept, cu ochii un pic mai mari 🙂 dat fiind faptul ca nici la concertele rock de amploare (vezi alternosfera) nu s-a intamplat asta (sa pice curentul), pot sa consider ca energiile adunate la un loc la soni erau si mai mari si mai faine. evident, cu lipsa de modestie si mult simt al umorului 😀

a fost un concert minunat pentru mine, ca artist, nu pentru detaliile de tipul “cum a sunat”, “cum a fost mometul x” etc ci pentru ca ne lafaiam intr-un soi de pat imens zeci de oameni si era dimineata si vama si mare si altfel si…(daca va ganditi la prostii, va mananc! si n-am pus “smiley”)

cand ai concert sa zicem in dimineata asta si apoi a doua zi seara….mmm…e si mai frumos! 🙂 am avut timp de rasfat si de relaxare si de vorbit si de haladuit destul intr-o “vama” pestrita in care singurul lucru la care vreau sa ma gandesc e ca nu se asculta manele. restul tine de istoria recenta, pe care o accepti sau nu, de la asfalt la “pitzi”, taximetre si trening, intr-o devalmasie totala. e insa valabil peste tot ca atata timp cat ai o companie frumoasa oricum restul nu mai conteaza. in plus, cand papi cele mai grozave midii pe care le-ai papat in ultimii 2 ani…si esti undeva la pescari si te uiti la mare care-i sus si nu curge si cerul e in valuri…

a doua zi, desi au existat niste activitati pana la ora de concert, a fost incredibil de cald si, pentru ca nu ma introduc in apa din frica, iar pe mal de mare era crunt de frigator…i-am vazut pe altii (stim noi cine) aruncandu-se in piscina 😀 pana si imaginea asta a fost racoroasa 😀

seara am avut recital, la aniversarea localitatii 2 mai. a fost o zi lunga pentru locuitori (manifestarea a inceput pe la 3-4), secventa folk a intrat in scena la 9 si ceva, rockul la 11. norocul a fost ca frigul de noapte (experimentat cam sinistru cu o noapte inainte) a fost un pic mai bland si vantul s-a dus sa bata mai pe mal de mare. a mers ceas totul, m-am bucurat sa fiu in acelasi loc cu oameni faini, fiecare dintre cei care au urcat pe scena a gasit solutiile perfecte de recital, de atitudine. m-am trezit la un moment dat ca-s mandra de oamenii pe care ii cunosc ca sunt asa cum sunt si ca fac lucruri si pentru ca asa-i poarta sufletul, nu buzunarul. asta e insa alta poveste. 🙂

azi, dupa alte drumuri, am ajuns in bucuresti si am constatat ca trebuie serios sa imi scot tricouri si sandale…nu doar nisipul e fierbinte 🙂

evident am primit si o veste proasta din pacate…legata de laptoapa. cred ca ma urmareste un gand rautacios, ca prea mi se strica toate echipamentele 🙂 maine va spun si ce si cum. tot maine va anunt ce fac pe 7 si pe 9 si pe 10 si pe 11 si pe 12 mai. voi incerca sa scriu inainte de probele de sunet pentru concertul din wings 🙂

va las cu cateva pozelici facute in perioada asta 🙂

probe de sunet, la ora 9 dimineata
Concert Alina Manole - Papa la Soni - ora 11:00
recital 2 mai- ora 22:30...cred...
O mana buna de folkisti 🙂
bocancii mei bestiali trebuiau imortalizati 🙂
Marea mea fara contrast, de undeva de sus de la pescari

cronica mea entuziasta + poze

eu zic ca a fost un super Altfel de concert. nu ma laud singura de obicei, dupa cum bine se stie, insa concertul Joia Pacatosilor a fost “intr-un fel” de frumos. concentrat la maxim, atent. doar la bis am respirat, cu un pic de usurare.

mda…recitind ce-am scris pana acum, cele 3 fraze, ma gandesc serios daca sa le mai las… 😀

senzatia de nou a sunetului cantecelor mele m-a insotit si la repetitii si in concert. raul a fost minunat, iar scena a aratat si ea altfel de noua…eu fara chitara (desi am luat minunea pe scena, sa fie acolo, langa mine), cu un microfon pe care curgeau ape din palme. in plus, povestea pacatelor pe care o vom sti doar noi, cei care am fost acolo. (sa nu prind ca pune cineva ceva pe net, ca-l mananc! 😀 )

a fost NOU si da, a fost frumos.

ne vedem pe 4 mai in Bucuresti, in clubul Wings. pentru cine stie configuratia cu spatiu central liber…sa stiti ca vor exista mese si scaune si se vor putea face rezervari. clubul e de data asta suficient de mare ca sa nu mai auziti la telefon ca nu mai sunt locuri… formula de concert … sic, nu voi spune totul din prima 🙂 arunc buzdugan dupa cum vedeti 🙂

va multumesc tuturor celor care ati venit la concert joi…iarasi mi-ati daruit luna 🙂 si am primit si o steluta de la un om pe care il admir demult si care a fost acolo 🙂 si trebuie sa-i multumesc si elenei, care desi racita cobza, m-a ajutat mult de tot. bine, nu mai zic de cei pe care i-am stresat inainte de concert cu vreo 2 zile… 🙂

va las cu 3 pozelici facute de luciana (update: intre timp a pus si emilia poze) si va scriu si maine, de prin bucataria cu arome… 🙂

Alina Manole si Raul Kusak

Alina Manole - concert

Alina Manole

Turneu Luna Patrata – Ziua I – Sibiu

drumurile scurte sunt bucuria oricarui artist care are concert in ziua cu pricina. bucuresti-sibiu ne-a adus ploaie destula si cer gri dar… 🙂

dar 1: eram atat de bucurosi cu totii de plecare incat nu mai conta cum e vremea

dar 2: tudor a facut cd cu muzica. aceleasi 2 piese cantate in diferite formule: autumn leaves & girl from ipanema. de aici muuulte rasete

dar 3: teddy iarasi a adormit primul si s-a trezit la un moment dat buimac si simpatic sa ne spuna sa oprim si noi pentru apa. tocmai opream la Omw-ul de pe valea oltului, deci s-a si trezit la fix. oricum opream pentru ca lui adrian ii era foame si lui tudor somn. succesiunea mi-a reamintit ca am plecat cu “copiii” dupa mine: foame, apa, cafea, pipi… 😀

dar 4: nu numai ca ne era dor de sibiu, dar atrium-ul (multumesc, carmen) ne-a primit frumos-frumos. demult nu am mai vazut oameni atat de faini si de zambitori la un loc sub un acoperis comun de club. clubul e frumos, cu piramida lui de sticla si cu patrate galbene pe tavan 🙂

dar 5: pianul clasic din club l-a facut fericit pe adrian. pentru ca are si el ca noi toti un pitic, adrian a cantat la clape si pian in concertul de aseara. si separat si simultan. 🙂

dar 6: clubul plin, foaaaaarte plin, mi-a crescut emotiile. inainte de concert am sperat (asta soptesc acum, dupa ce-a trecut 🙂 ) ca intr-o seara de miercuri ploioasa sa avem parte de suflete frumoase si deschise in fata noastra. faptul ca asa s-a si intamplat m-a emotionat un pic (cam mult?!)

dar 7:  am primit inca un pitic, din nou altfel fata de fiecare dintre ceilalti care ma asteapta la bucuresti. minunea de lemn e tare simpatica, dar ce m-a topit si mai mult e faptul ca mi-a fost daruit de flori, care a venit de la roman intr-o calatorie de 15 ore ca sa ne vada. mai mult, in aceasta noapte a plecat inapoi spre casa. asa ceva e…incredibil! la multi ani de Florii si speram ca a meritat 😉

dar 8: sunt obosita dar zambitoare pap pastile pentru gat (nu ma plang de raceala si amigdale, Doamne-Fereste!, 😀 dar evident ca trebuia sa se intample si asta din prima zi)

s-au facut si poze si fotografii, si una si alta adica. pana primesc fotografiile as pune poze numai ca … ok, stati asa, nu am de la concert dar am de dinainte (camerele sunt din cele inalte si mansardate, cu parfum de 1800…si ceva)

diseara suntem la cluj, in gambrinus. sper sa nu fi luat ploaia toate afisele din oras 😀

cica sa fumezi cand ploua si e vant...no way! inapoi in benzinarie!!
Aproape in fata ferestrei
camera...cum imi place mie

2 ani, 2 seri

ei, uite cum nu vin cuvintele asa cum trebuie…sa fac intai un ceai de sunatoare.

mda, nu mai am ceai de sunatoare, merge si unul de macese.

am reusit sa dorm mai bine de-abia dupa a doua seara de aniversare. joi noapte am adormit la 6 dimineata, intensitatea  energiilor primite m-a facut sa fiu “in priza” si sa ma foiesc pana au aparut zorii. evident ca pe fond nervos am mai avut ceva probleme somatice…sa spun ca m-am obisnuit?

a fost o nebunie. sunt intrebata daca a fost o diferenta intre seara in care nu a fost permis fumatul si seara in care s-a putut fuma. evident ca da. diferente au fost dar nu din cauza numarului de tigari aprinse 🙂 au fost doua seri superbe, fiecare cu energia ei, fiecare cu sufletele ei, cu mine avand la fel de multe emotii si joi si vineri.

ca si puncte nevralgice….joi am avut surpriza incomoda ca locatia sa fie ocupata de o manifestare cu public fix in intervalul in care trebuiau intinse cabluri, puse monitoare, testate instrumente, facute probe.  pentru mine personal a fost cam sinistra situatia in primul rand datorita succesiunilor de evenimente din ziua cu pricina. fusesera multe, relativ neplacute si iata-ma pe terasa, stand cu prieteni, fumand si intreband din 5 in 5 minute…”noi cand facem proba?”. daca am fi stiut ne-am fi dus la o alta ora, dar chiar si asa, scena fiind ocupata, ar fi trebuit sa o luam de la capat….

dupa ce s-a incheiat evenimentul surpriza m-a surprins si pe mine cat de repede a mers totul, dar asta tine mult si de cine se ocupa de butoane (multumesc tudor) ca nici n-a fost nevoie sa mai urc pe scena, toate fiind pregatite si mergand brici.

vineri seara a fost un pic mai usor din punctul asta de vedere….eu cu un pic de febra, ragusita si cu tusea la mine. a durat un pic pana a fost aranjat si ecranul pentru proiectii si trase alte cabluri, alte prize…deh…

gata cu punctele cu stress 🙂

in prima seara momentul cu Marius Batu, oricat de pregatit ar fi fost (s-a facut si repetitie) nu m-a pregatit si pentru emotia de a canta pe scena impreuna cu un artist minunat. in a doua seara….a fost la fel 😀 mainile transpirate pe chitara, inima bubuind, bucurie la maxim, o senzatie de incredibil ca mi se intampla lucruri atat de speciale.

in ambele seri am fost pe scena in formule de la 1 la 5. baietii mei, dragii mei, frumosi tare, talentati mult, au impartit cu mine emotiile, le-au mai preluat si pe ale mele si mi-au zambit, s-au jucat si au fost minunati.

in ambele seri m-am uitat inspre versuri pentru ca erau momente de pierdere, cand uitandu-ma cu bucurie la sufletele din fata mea uitam de mine…

aaaaa! am primit atat de multe flori si atat de multe cadouri frumoase…am inca 2 pitici,  tort in forma de buburuza, am casuta de pitici, un “I LOVE AM” care m-a facut sa rad, un pisoi cam ca al meu care sta intr-un bocancel, plastiline colorate pentru bijuteriile de le invat a face, un caleidoscop (!) cu care joi noaptea pe la 4 ma jucam in pat cu veioza aprinsa, o carte de bucate cu retete care te fac sa razi si alte si alte minunatii de care ma bucur ca un copil 🙂

sa nu se supere insa nimeni cand voi spune insa ca nimic nu egaleaza faptul ca atat de multa lume a ales sa petreaca alaturi de mine, de noi, niste ore de muzica lunatica. sa-mi fie iertate lacrimile, erau de bucurie.

in urma cu niste ani uitasem de jumatatea mea muzicala. acum nici nu mai conteaza de ce pentru ca Acum sunt un om bucuros si fericit ca am intalnesc in permanenta Oameni Frumosi

Ma inclin pana la pamanat in fata Sufletelor voastre

Si voi repeta, sentimental si patetic in ochii unora, ca nu, nu va merit!

p.s. nu ma pot abtine 🙂 pun si 3 poze…vor urma si altele 🙂 Pe 14 aprilie ne vedem la Cluj Napoca, 15 aprilie Targu Mures, 16 aprilie Reghin, 17 si 18 Zalau (prima seara este de concert mare, in a doua seara participam la un eveniment caritabil, cu strangere de fonduri pentru copiii cu sindrom Down)

Tort de buburuza de la doua buburuze frumoase
Coltul meu fericit cu pitici si flori
Foto din prima seara. Urmeaza si alte poze

cum infloresc pe Luna toate

m-a mancat limba aseara la concert sa spun ca nu am poze civile 🙂 ce-a fost dupa concert…nici nu mai zic… 😀 (dar poate nu mi le trimiteti, voi, cei care m-ati “orbit”, da?!)

va multumesc tuturor celor care ati venit la concert…sincer, nu ma asteptam sa fim din nou atat de … 😀 frumosi si multi.

pentru linistea de la “plec putin”  va multumesc inca o data…

pentru tot ce-mi daruiti la fiecare piesa pe care v-o cantam…n-am cuvinte…

stiu, iarasi o sa fie cineva care sa vina si sa spuna ca sunt sentimentala… 🙂

dar va iubesc tare

Cvartet Luna Amantelor / Luna Patrata
Carabusul "la rece" - Alina Manole
Luna Amantelor / Luna Patrata

poze civile

pozele civile sunt acele poze in care nu te afli in situatii oficiale, de munca.  sunt acele poze in care nu esti la vreo conferinta, la vreun meeting, in fata studentilor, in fata microfonului, pe scena etc

fix poze din acelea nu am.

laptoapa mea are un hard mare. si multe poze. si toate de la concertele din ultimii 2 ani. nu am nicio fotografie in care sa-mi vad mainile ocupate cu altceva decat cu chitara….

in schimb, pun pariu, prietenii mei au poze cu mine. 😀 insa le depoziteaza constiincios fara sa-si dea seama ca eu chiar am uitat cum arat in poze civile.

asa ca, prietenii mei care aveti fotografii cu subsemnata band un vin, cu tigara in mana si razand la vreo gluma de-a voastra simpatica….ce-ar fi sa va aduceti aminte de transfer.ro sau de messenger (are si functie de photo sharing, you know?!) sau de mail (ala de gmail e mai generos) ?!?!?! 😀 sau voi, prietenii mei cu care am fost mai pe la vreun gratar, munte, campeneasca….stiti ca ati facut fotografii, da? apar si eu in ele? da! si eu de ce nu le aaaaaam?????

sar de la una la alta acum: pe 4 martie vom petrece noaptea impreuna. sa nu ziceti ca nu v-am spus!

si pentru ca vine si sunt asa de fericita ca vine…

verde-verde, piatra lunii si piticu extensibil

trebuie sa ma laud. mai intai cu ceva verde-verde, doua boabe de malachit sub forma de cercei. ii port de cand i-am primi, m-as si culca cu ei in urechi daca nu m-ar intepa un pic…piticul e in extaz total, va dati seama! am si inel pereche, pentru el incerc sa-mi caut lucruri verzi, cat mai verzi…(nu prea gasesc, da’ asta e alta poveste). iar cine mi-a facut darul stie ce stie!

mai apoi trebuie sa ma laud cu o bucatica de piatra lunara slefuita cu maiestrie de un om cu pasiuni foarte frumoase. piatra lunii, daca e sa ma iau dupa ce se scrie pe ici pe colo e si buna pentru meditatii si pentru pancreas si e recomandabila celor care cheltuiesc prea mult (asta e doar o parte, literatura e nenumarata). dar cum meditatii fac pentru linistire creier, pancreasul e sanatos, de cheltuit am cheltuit azi pentru o pereche de pantaloni faini….literatura ramane unde-i sade bine 🙂  gestul insa depaseste orice semnificatie legata de piatra in sine, e unul tare frumos si m-a bucurat mult mult mult pentru ca in toata nebunia ultimelor saptamani am gasit motiv de zambet si de recunostinta. cum gasesc snur frumos, ca pentru o piatra a lunii, cum il voi pune la gat. sper ca asta sa se intample pana la concertul care e acusi.

Piticul meu extensibil :))

nu in ultimul rand trebuie sa ma laud cu un pitic. mosu a venit cu el de Ajun…si cand ma supara dodo il fac gelos jucandu-ma cu el. e un pitic ce creste cat vrei tu 🙂 (pozele sunt facute cu telefonul la lumina instalatiei pentru bradut…o sa ii fac si poze faine)

gata cu lauda 🙂

reincepem concertele acusi. cine nu a fost la ultimul concert nu stie inca piesa noua-noua. se numeste “intoarce-te acasa (mai repede!)”. sa ne vedem sanatosi (pana atunci intru intr-o sesiune minunata de mers la dentist si de rezolvat problemele de sanatate aparute fix de sarbatori…)