1. sa fim seriosi, cine ii mai crede pe vanzatori ca un produs e romanesc nu doar in declaratia de captare a interesului cumparatorului? (daca ceva e plin de noroi, cand vine vorba de capsuni de exemplu, asta nu ma convinge ca sunt din gradina celui ce vinde)
2. intermediarii vand orice si oricum, nu o sa stau sa le cer certificatul de fiecare data cand merg la piata
3. un amic cu sere imi povestea ce frumos se inrosesc rosiile “romanesti” cu azot, nitrati…naiba stie cu ce, ca amanuntul asta nu l-am retinut, stiu ca mi-a lasat un gust amar toata povestea
4. cand gasesti cate o baba care vinde undeva pe trotuar o cireasa de copac cu 10 lei/kg te emotionezi, dar asta nu creste calitativ gustul fructului cu pricina si nu, nu scade nici pretul “trufandalei” (a zis si la protv maica, n-ar trebui sa se coaca acuma…what?!)
5. branza de la producatorii din targuri e din ce in ce mai proasta in termenii civili pe care-i recunosc cand vine vorba de consistenta si de gust. de produsele din carne nici nu mai zic, mi s-a intamplat de 2 ori sa iau produs direct stricat (inteleg sa se strice repede pt ca nu au conservanti, dar nesimtirea nu se justifica)
6. sunt om de asfalt, nu traiesc la tara, nu am rude acolo in ultimele 4 generatii, cand prind o calatorie la tara sau un produs de acolo prin prieteni mai norocosi sunt incantata pana la dumnezeu si as plati oricat, numai ca lucrul asta nu se intampla in fiecare zi si mai trebuie sa mananc intre timp si legume si fructe. si daca tot suntem “datori” sa introducem toxine in corp, inclin sa cred ca deja nu mai conteaza daca ele (toxinele) vin de peste granita sau de la 3 km de bucuresti
a! si ma mai enerveaza ceva! kilogramul romanesc are 800 de grame.