Jurnalul cartii mele de povesti – Capitolul 3 – Adalbert e acasa

alina si adalbert

Daca ar fi fost sa mai scriu jurnalul povestii lui Adalbert…ar fi fost multe pagini de piedici. Aleg sa scriu insa partea buna a lucrurilor: cartea a venit vineri, inainte de ziua mea de nume si in preambul de Luna Plina, iar intalnirea oficiala de prezentare va fi duminica aceasta, pe 29 mai, in miez de zi (ora 12:00), la Gradina cu Filme din Bucuresti. Intalnirea e numita “oficiala” dar nu-i 🙂 Sper sa ne adunam prieteni, mai mari sau mai mici, si sa ne uitam pe “poze” si sa ma suportati un pic cat va voi face pofta cu lectura unei pagini de carte 🙂 Vom avea 2 ore la dispozitie pentru a sta la o cafea si sa ma suportati cu emotii pana la cer si inapoi 🙂

Recunosc, e o ipostaza complet noua. Muzica a fost in mine altfel si de cand ma stiu. Chiar si asa, dupa ce a aparut primul album ( “Luna Patrata” ) mi-am revenit la cateva luni distanta (adica am realizat in ce m-am bagat). Acum impart cu toata lumea bucuria unei premiere absolute pentru drumul meu de viata dar, desi am un turn de exemplare in dormitor, parca tocmai am finalizat o comanda pentru un client si sunt multumita de cum a iesit… 🙂 Nu stiu altfel cum sa explic senzatia de “mi se intampla – nu mi se intampla mie”.

Legat de turn…chiar si cu ajutor, vineri seara am carat cam 280 de kg de ciocuri de ratoi. Iata cea mai sincera imagine de autoare racita bine dupa drumurile cu bratele pline sus-jos cu un etaj  inalt (cu bonus de trepte). Da, stiu, arat mai bine in bannerul care anunta lansarea 😀

aventurile ratoiului adalbert alina manole

Gandindu-ma la intalnirea de duminica am o panica desavarsita si pentru ca, desi am fost prezenta la multe lansari de carte, majoritatea se adresau adultilor, iar acum stiu sigur ca vin si piticii cu parinti. Cum sa fac? Sa ma retrag cu piticii si sa stam pe covor si sa povestim despre ratoi sau sa consider si “pe cei mari” ca fiind copii undercover? Am ales ultima varianta :))

Important! Nu va fi o lansare cu cantec. Cantecele pacatoase nu isi au locul la o lansare de carte. Sper ca este evident de ce :))) Asta nu inseamna ca nu vom avea un fond muzical 🙂

Am cativa prieteni care ma vor ajuta duminica cu tot felul de activitati pe care le-as fi facut singura daca aveam 10 brate. Am invatat sa cer ajutorul in ultima vreme si sa il si accept cand mi se ofera 🙂 Ii veti vedea acolo, ocupandu-se cu tot felul de trebusoare si le multumesc de pe acum!!

Chinezu – Cristian China Birta – unul dintre prietenii mei speciali, al carui blog il citeste si mama – scria acum o vreme cam asa: “Acum văd că Alina vrea să mă lovească decisiv cu o altă parte bună a ei: cu cea de scriitoare. Căci scoate o carte pentru copii. Hmmm, cam riscantă treaba asta… Pentru că, dacă la alte capitole las de la mine (oameni suntem, vorba aia), când vine vorba despre copii (am trei minunății acasă…), sunt de o intransigență feroce. Așa că ștacheta este ridicată rău la faza cu cartea, Alina dragă… ” 

Are dreptate pana la Luna si inapoi. Sper ca “Aventurile ratoiului Adalbert” sa corespunda lucrurilor bune pe care parintii vor sa le comunice copiilor lor. Daca am lua la disecat povestea, ea vorbeste despre rabdare, toleranta, curaj, diferente culturale… 😀 😀 Dar nu o disec, sper sa o cititi si sa va placa.

Apropos! Cativa parinti m-au intrebat carei varste i se adreseaza cartea. Ei…aici e complicat pentru ca, de exemplu, la varsta pe care o am inca mai citesc carti pentru copii… 😀 Dincolo de exemplul personal, povestea este pentru copii mai maricei, de pe la 5 ani in sus. Celorlalti mai pitici, parintii trebuie sa le citeasca si sa le explice una-alta in timp ce copiii se uita pe imagini. E vorba nu neaparat de intelegerea cuvintelor sau expresiilor, cat despre lungimea textului. Ca e poveste in toata regula, cu dialoguri si personaje multe! 🙂

E Luni! 🙂

Sa fie fericita! 🙂

Dupa 20 de ani la Casa Eliad

Cadoul meu de 8 martie.

S-a intamplat asa: acum cateva saptamani am primit un telefon care ma informa despre o manifestare dedicata femeii si sustinuta de Centrul Cultural Casa Artelor. Eram intrebata daca doresc sa particip in calitate de om-care-canta. Lucrurile au curs apoi dupa tipic. Intre timp aflu ca initiatorul evenimentului este Marius Matache, care vrea sa serbeze femeile minunate din lumea jurnalismului online. Acces exclusivist, pe baza de invitatie, femei una si una. Planetele s-au aliniat perfect.

Si vine ziua evenimentului. Probe. Sala. Sunet perfect. Intimitate. O sala mica si rosie, cu scena cat trebuie. Eu pe ganduri. Imi amintesc de casa aceasta din vremea Casei Eliad. Si ma apuca usor nostalgia. Ca sa imi treaca febra urc si asist la vernisajul expozitiei pictoritei Medi Dinu, aflata la varsta venerabila de 107 ani. Nu e bine. Ma emotionez si mai tare. Beau o cafea. O manifestare se incheie, este urmata de cea in discutie. Incep sa vina invitatele (au fost si domni, cativa, piper peste sarea din bucatele serii). Are loc prezentarea pentru bloggeri si jurnalisti a locului. Ok. Se aduna fluturii in stomac. Un pic rau. Pap ceva din cele interzise, doua guri cat sa ridic glicemia. Apoi cobor la cabina.

CASA_ELIAD_VECHE_ISTORIC_2
Casa Eliad cea veche 🙂

Acum, intr-un film, scena ar arata cam asa: ceata si atmosfera eterica prin care merg eu spre mine, cea de acum 20 de ani. Castigam un premiu si eram invitata pentru prima data la Casa Eliad, o carciumioara pentru artisti, cu scena si toate cele pentru concerte live. “Pe vremea aceea” nu existau cluburi in care sa se cante cu atata usurinta. Imi amintesc si de prima mea emisiune filmata acolo. Mi-l amintesc pe Valeriu Sterian si pe multi dintre artistii cu care acum am bucuria sa impart muzica. Eu cu ochii mari. Sociolog in devenire. Care cateva luni mai tarziu se lasa de cantat. :)))

Se schimba cadrul, gata cu filmul, sunt la cabina, cred ca Make imi face semn ca in 2 minute incepem, aud discursul dnei Alice Barb si merg catre scena.

Timpul se comprima si am avut curaj sa spun asta public. 20 de ani s-au comprimat intr-un spatiu care a inceput sa nu mai aiba timp. Cantam in Casa Eliad, culmea, in aceeasi postura de om cu chitara ca si atunci. Primele 3 piese tremur, dar vine “Cutia pandorei” si incep sa se auda voci minunate.

Primul lucru pe care il tin minte ca fiind cu adevarat real sunt lacrimile de la Luna Patrata. Ale mele, stiti ca nu pot abtine, asta e emotia celor care va asculta pe voi, cei care cantati cu voce tare 🙂

Am cunoscut aseara oameni luminati la minte (asta e expresia mamei si-mi place), am revazut chipuri pe care le am in inima, am inteles ca nimic nu e intamplator in cele care s-au desfasurat, pe scena si in sufletul meu.

Multumesc, Marius Matache, de doua ori: o data pentru jucaria ta aniversara si o data pentru cat te-ai agitat pentru ca toata lumea sa fie bine. Multumesc celor care reprezinta Casa Eliad – Centul Cultural Casa Artelor si care au fost prezenti aseara in mod activ la desfasurarea evenimentului (echipa tare faina!). Multumesc tuturor celor care mi-ati spus “Nu am auzit de tine” sau “Nu stiam de tine pana acum”, urmate de faptul ca va place cate ceva din ce fac (versuri de piese, voce etc) 🙂 Uimirea voastra imi face bine pentru ca nicio intalnire nu e intamplatoare. Nici a mea cu voi, nici a fiecaruia dintre voi cu cantecele mele. Exista un moment pentru fiecare cuvant impartit cu ceilalti. Multumesc prietenelor pentru invitatiile la ceai, pentru flori si pentru imbratisari. Anca, Oana, Raluca, Ileana, Loreta, Amalia – ma bucur de revedere! Daca as bea alcool in perioada asta, as fi pus un pahar cu vin de Samburesti (dietele-s grele, da) 🙂 Na, ca fac si reclama acuma, nu e platita, relax, doar e unul dintre vinurile bune pe care le cumpar de regula. :)))

Alina Manole - foto Giulia production Alina Manole - foto Giulia production

Pentru cine vrea sa citeasca gandurile celor care au fost prezenti, iata mai jos cateva articole aparute deja astazi 🙂 Facebook-ul e mai generos momentan cu ganduri si fotografii 🙂

Daniela Bojinca – Cadou 8 martie

Diana Duca – Seara in care Marius Matache m-a fermecat cu folk

Adriana Sandru –  ziua 8

Meseria de parinte – Cand eram mica imi doream sa cant precum alina manole

Irina Manole – Cantecul e cel mai frumos cadou

Fotografiile de mai jos au fost primite de toate participantele pe un stick, impreuna cu materiale documentare despre Casa Eliad 🙂

Alina Manole - Casa Eliad 2016 Alina Manole - Casa Eliad 2016 Alina Manole - Casa Eliad 2016 Alina Manole - Casa Eliad 2016

Ne citim pe facebook – facebook/AlinaManoleOficial , ne auzim in fiecare marti la SmartFM si stati pe aproape pentru ca azi am mai facut un pas pentru aparitia cartii mele cu ratoiul magic 🙂

Chef si aripa de ratoi

alina manole

In seara asta am chef de Chilian, am inceput cu Iubi, pe repeat, fara numar, 10 am scos-o din playlist, la mine se numara altfel, acum suna Ursitoare, asta-i piesa mea de suflet pe care regret ca nu am cum sa o ascult ca sofer singur in masina. As cam calca-o, vorba cantecului. Mai si ploua, sa fie cadrul perfect pentru laptoapa si tigari. Lumina e o problema cand nu ai led sub tastatura, dar am Luna aprinsa (la propriu, e veioza). Haiti ca s-a terminat piesa. Acum “Intoarce-te cand dorm“. Nu schimb. Ma mai uit la flori. Am primit azi un buchet de poveste. Sta impartit in toata camera cu chitare si carti.

(…)

Cred ca scriu greu. A inceput “Chiar daca“. Ioi.

(…)

Si incepusem sa scriu despre faptul ca eu cred ca ma iubeste cineva de … mai sus 🙂 Nu de alta, dar ratoiul s-a mai inaltat cu o aripa si s-au mai adunat bani pentru carte. Si, exact ca ceilalti nebuni de care am scris in decembrie, nici acum nu pot sa zic nume in public. Asa ca sper sa citeasca blogul asta. Multumim, si eu si ratoiul! 🙂

E deja 2? Bun asa! Ce-i pasa lui Dodo ca eu ascult la maxim in casti “So why“? 🙂

Mai sunt putine bilete pentru 20 martie. Vreo 15…cred. Multumesc prietenilor, nebunilor care vin sa ma vada altfel decat de obicei. Si mai e timp pana atunci…ohoho! Am vazut un comentariu tare fain al cuiva care a dat “share” anuntului de concert. Suna cam asa: “O tara de pierdut mintile daca n-ar fi si Alina…” . Si eu care zic la fiecare concert ca-s pacatoasa si sa nu ma ia nimeni in serios 🙂

Saptamana viitoa…aici am intrerupt scrisul caci Dodo a sarit in sus din somn si s-a uitat spre fereastra. Eu cu ochii in laptoapa si castile cuplate…deh. O fi venit vreun zburator? Iara l-am scapat 🙂 Sau o fi vreun semn. Sa nu spun ce fac saptamana viitoare. Saptamana asta am alergat mult mult…si nu-mi pare rau.

“Pasaport pentru suflet” . Tot Chilian. Apoi cred ca “dau pe liniste” si ma joc un pic, poate vine somnul. Ma culc cu florile azi, cu cartile si Luna veioza. Dormitorul mai poate sa astepte.

Martie 5.

Alina Manole

Ma intorc la butoane. Cum care butoane?

telefon

Se-anunta ninsori si vant. Acum 3 zile erau 12 grade. Putem sa nu ne plangem un pic? Si sa nu o mai luam personal? Putem sa strangem din dinti cand avem drumuri de facut, putem sa injuram autoritatile locale care nu curata strazile laterale, putem sa ne enervam pur si simplu dar zau ca as vrea sa nu o luam personal. Iarna nu ninge ca sa ne faca in ciuda si sa ne strice ziua.  Asa e anotimpul asta. Zona. Clima.

… Asa! Am zis preventiv. In definitiv, meteorologii nu au intotdeauna dreptate.

E sambata foarte devreme. Mai sunt 15 ore si am primul concert de anul acesta. Primul dupa multa vreme. Mi-e dor. Stau si pregatesc textele pentru spectacol, reconstruind un pic povestea. Pacatosi vor fi destui in sala de concerte de la Teatrelli. Mai am de acoperit cateva scenarii.

Saptamana aceasta am primit o veste buna care ma apropie de un alt dor mai vechi. Nu stiu cati dintre cei care ma mai citesc acum stiu despre emisiunea “Luna Patrata” pe care am avut-o la radio in perioada 2008-2010. Inca nu aparuse albumul. In vremea aceea m-am molipsit rau de microbul radioului si am tot visat sa ma reintorc la butoane. Ei bine…lucrul acesta se va intampla in curand. 🙂 Voi da toate detaliile dupa ce le voi avea si eu in integrum. Ce pot sa spun acum este ca vorbim despre un radio FM, despre o seara de marti, despre jucarii muzicale, despre folk romanesc asezonat cu inserturi inteligente de jazz si indie de pe alte meleaguri, despre dialoguri la care va voi invita cu mare drag si pe facebook si prin telefon. Si, evident, despre emotia intalnirii mele directe cu toti cei care au si stilul acesta muzical in zona de interes.

De vreo 2-3 zile deja fac scheme, planuri, ma gandesc la teme, invitati, parteneri etc. Si inca nu stiu daca emisiunea va intra in grila luna asta sau din februarie, asa ca voi avea destule ore petrecute pe ganduri, va garantez 🙂

Ma duc sa ma mai uit o data printre rochii. Am ales una dar, la cum ma stiu, ma voi razgandi in ultima clipa… 🙂 Plus ca mai am de facut bagajul cu tricouri “pacatoase” si discuri.

Somn frumos insomniacilor. Buna dimineata celor care dorm normal 🙂

 

Fix in seara asta – versuri

Fix in seara asta

muzica si versuri Alina Manole

Explica-mi si mie de ce fix in seara asta
cand nu mai aveam nimic de spus
cand nu aveam jos sau sus
de ce fix acum cand nu mai credeam…
Explica-mi si mie de ce fix acum
cand nu stiu incotro e drumul cel bun
cand stiu ce vreau dar n-am cum sa obtin…
ma cauti tu
cand m-asteptam mai putin

Mi-ai trimis o scrisoare, una-n cutie
incredibil si gestul si da, tocmai mie!
Cand am deschis-o
Cand am deschis-o
Mi-ai trimis o scrisoare, una-n cutie
incredibil si gestul si da, tocmai mie?
cand am deschis-o, cand am deschis-o…

Explica-mi si mie de ce fix in seara asta
cand alerg cu caii pe peretii din baie
cand imi tremura visele-n podea
mi se intampla frumos altceva…
Fix in seara asta cand voiam sa zambesc
cand urlam de dorul de-a auzi te iubesc
mi-ai trimis o scrisoare, alba cu totul
pentru ca stii…”Nu trebuie sa afle tot blocul”

Mi-ai trimis o scrisoare, una-n cutie
incredibil si gestul si da tocmai mie
cand am deschis-o, cand am deschis-o
Mi-ai trimis o scrisoare, una-n cutie
incredibil si gestul si da tocmai mie
cand am deschis-o, cand am deschis-o…
“Iubito, ma vrei?”
Explica-mi si mie de ce…
Explica-mi si mie de ce…

Fix in seara asta – muzica si versurile Alina Manole

Extras de pe albumul “Fericirea de Luni” (Luna , 2014)

Am lansat videoclipul piesei “Langa mine”

IMG-20150822-WA0029

Videoclipul a fost filmat in conditii de ploaie, intr-un interval in care Bucurestiul stia doar de canicula. A fost o exceptie.

Vantul din videoclip e vant natural, de geam inexistent, in cladirea nelocuita, care a necesitat si eliberare de spatiu (adica scos saci cu moloz) caci deh, voiam un anumit perete.

Lumina pentru filmare a fost lumina naturala. Filtrata de nori. Asta ne-a dat o stare minunata!

Tudor Olaru si Marius Tanef – ei sunt autorii materialului video. Sunt frumosi, destepti si priceputi! Andrei Ghitulescu a intervenit in postprocesare. Tudor Stanciu si Mugurel Coman (Meghi) au pus la dispozitie infrastructura si contextul. Le multumesc ca ma suporta si ma iubesc, la fel de mult pe cat ii iubesc eu pe ei! 🙂

Muzica, versurile, chitara, vocea, coordonarea, stressul si alte administrative similare imi apartin. Luna PR&Events. Companie inteligenta pentru oameni asemenea. Retineti, va rog, partea cu inteligenta ambelor parti. Este vitala 😀

Albumul Fericirea de Luni – pe care se afla piesa “Langa mine” – a fost lansat in 2014. A fost realizat in studioul lui Victor Panfilov. In aceasta piesa se aud pianul lui Raul Kusak, contrabasul lui Adrian Flautistu si tobele lui Claudiu Nasu’ Purcarin.

Momentan, albumul se gaseste in EMag si in Librariile Carturesti. In curand pe itunes.

 

2 concerte sold-out si alte premiere

E 2:21 cand ma apuca scrisul. Am ajuns acasa. Multumesc cui m-a condus, multumesc cui a comandat mancarea la pachet, multumesc cui a gatit-o. Am mancat ardei umpluti (da, la ora asta ca ma topeam pe picioare), am papat si un ciob de ciocolata amara (inca ma gandesc daca sa deschis cutia cu bunatatie turcesti de la Emilia), mi-am aprins o tigara si … ochi mari.

Mai intai sa ii laud pe cei cu pitici: nu doar primul concert a fost sold out (cu regretele catorva platitori de bilet care nu au reusit sa ajunga la concertul 1 din motive de orase in care erau blocati in trafic) ci si al doilea. Intamplarea a facut ca de dupa-amiaza sa se aglomereze situatia rezervarilor de bilete. Mai mult, inainte de inceperea concertului nr. 2 au mai venit niste oamini faini ca ei vor la concert. Si iata cum…au fost nu doar doua unul dupa altul ci doua concerte full. Plecaciune si drag tuturor! Nu ma asteptam, sincer! 😀

Asadar: premiera 1 = 2 concerte succesive, premiera 2 = 2 concerte sold out

Premiera 3 = “Tu citeste, eu fumez” = piesa noua pe care nu am cantat-o de doua ori la fel pentru ca e prea noua 😀 Dar asta nu are nimeni de un’ sa stie…va zic eu acum!

Premiera 4 = inteleg sa vina oameni care traiesc in Capitala, dar sa vina oameni din Sighisoara, Roman, Amsterdam, Buzau, Brasov…aveti niste pitici dragilor…de toata frumusetea! 🙂

Premiera 5 = una personala, subiectiva, cum vreti sa-i spuneti. Nu am cantat niciodata la distanta de 40 de minute concerte intregi. Le-am modificat un pic, adica am schimbat doua piese, astfel incat sa nu se plictiseasca cei care au ramas si la al doilea concert (da, au fost alti pitici implicati aici) si pentru a ma pastra pe mine acolo unde trebuie ca prezenta. Ei bine, nu m-am asteptat sa imi placa si, la finalul concertului 2 sa mai vreau inca un concert… 😀 Adrenalina a fost la cote maxime!

Mesaj acum, inca unul, pentru toti cei care au venit la concerte: sunteti senzationali. Incerc sa va merit. Ma suportati exemplar cu emotiile mele, cu glumele fara perdea, cu frazele pe care le intrerup si le iau de la capat pentru ca vad o lucire sau un zambet sau aud un oftat. O parte dintre cei veniti astazi,si laprimul si la al doilea concert, au fost in premiera acolo. Sper sa va fi placut. 😀

Multumesc celor de la Teatrelli din mai multe motive: pentru ca au vrut al doilea concert, pentru ca organizatoric lucrurile s-au miscat minunat, pentru toata mobilizarea. Multumesc echipei mele tehnice si de suport pentru ajutor si implicare!

Pe 10 octombrie ne vedem din nou in Bucuresti, tot la Teatrelli, cu un alt spectacol, altfel. O sa anunt oficial luni…ca de aceea e Luni. Adica fix cand sfarsitul lumii va fi uitat si ne vom intoarce la noi, in inima noastra.

Va imbratisez cu drag! 🙂

Alina Manole

P.S. Nu, nu merg la somn, am inca multa energie, cat pentru vreo 2 ore! Iata doua poze “furate” de pe facebook de la ficare dintre reprezentatii 🙂 (da, nu e lumina de vina, am schimbat rochiile etc)

Alina Manole
Concert 1 🙂 Foto Ioana Lazar
Alina Manole
Concert 2 – Foto: Raluca Chirculescu

 

Doua concerte in aceeasi zi si lansare de videoclip

…asta da experienta! 🙂

Alina Manole
Alina Manole

Ideea e asa: pentru ca exista cerere de bilete si locuri nu mai erau pentru concertul de pe 26 septembrie de la ora 19:00…a venit provocarea! Al doilea concert, in aceeasi zi, de la ora 21:15. Cu lansare de videoclip cu tot.  🙂

Emotii duble. Voi rezista? Sper sa da! Am emotii? Oh….da! Mai ales ca nu-mi place sa ma repet. Daca cumva sunt oameni care sa vrea sa ramana si la al doilea concert?! Cum sa le spun aceleasi lucruri?! Oricum, macar vor vedea premiera videoclipului de doua ori 😀

Am avut experienta a doua concerte in doua zile consecutive. O astfel de experienta reprezinat o premiera.  🙂

Va astept. Cu toata inima.  Asa cum ma pricep cel mai bine. Formula de concert: Alina Manole (voce si chitara), Raul Kusak (pian si jucarii), Claudiu Purcarin (tobe si accente). Plus proiectii video 🙂

Bilete sunt in vanzare prin Eventim sau direct la casa de bilete.

Recapitulez: prima reprezentatie va incepe la ora 19:00 (usile si barul se deschid la 18:00) si a doua va incepe la 21:15.

Va rog sa intrati pe pagina de eveniment de pe facebook. Acolo sunt toate detaliile. Inclusiv despre piesa pentru care acum se lucreaza la videoclip 🙂

E bine sa fii spectator

Titlul e cel mai greu de scris, mai ales dupa o pauza consistenta. Tastatura “laptoapei” face fitze, Dodo e miaunit, ma doare spatele –  si asta e doar dimi-ziua de Luni, cadru nu foarte generos de transcris ideile adunate in timp.

Incep cu o poza din vremea concediului de anul trecut. Am nevoie de o vacanta, oricat ar fi de mica. Calatoria muzicala nu m-a salvat de data asta si sunt obosita mult.

alina-manole

Am fost in turneu – fiecare loc are povestea lui si nu voi apuca sa le spun pe toate. Per ansamblu a fost frumos, cald si cu oameni buni alaturi. Iar acesta este cel mai mare castig.

De la intoarcere sunt spectator, atat cat imi permite timpul. Enumar aici, tot intr-un scurt rezumat, iesirile de public:

– concert Virgil Iantu – in cadrul Music Film Festival din Piata Ateneului – un pic neclar ca sunet pe alocuri, un spectacol bun, orchestratii foarte bine gandite pentru conceptul de jazz remake. In plus, aer liber si pasari pe deasupra scenei pentru cine nu vrea sa se uite catre scena printre umeri de spectatori, chestiune valabile si pentru concertul de ieri, dirijat de Tiberiu Soare. 🙂

– lansarea cartii si audio-book-ului Mirelei Retegan “Zboara, zboara, Vrajimaturica” – cine-i parinte de copil sa mearga macar o data la intalnirile cu Gashka Zurli 🙂 Adultul de mine s-a topit un pic la spectacol si – oricate explicatii as da – nu pot sa descriu ce se intampla acolo.

– concert Taxi in Beraria H – sunetul e in continuare altfel decat in multe locuri de concert din Bucuresti; efortul sunetistului propriu s-a simtit asa ca am inteles ce s-a cantat si m-am bucurat de seara, adica am cantat si mi-am amintit cum imi cantau ei in casti acum vreo 15 ani 🙂

– concert Toto la Sala Palatului – s-a scris mult pe tema; cel mai mult m-a amuzat confuzia Toto = Toto Cutugno (?!). Numarul mic de spectatori m-a surprins, stiam valurile de simpatie din alte parti. In ceea ce ma priveste … nu sunt fan Toto, am mers pentru o lectie de muzica pe care am primit-o din plin si care m-a bucurat mult.

– concert Godsmack – Arenele Romane – a fost uau! Un strop de Terana inainte si apoi un show perfect pentru un public care ii cam astepta pe la noi 🙂

Hai ca usor usor s-au legat propozitiile, frazele etc. Greu sa reiei obiceiurile bune ale scrisului… 🙂

Ma uitam mai devreme la subiectele de la BAC – limba romana. Mi se pare doar mie ca-s usurele pentru niste absolventi de liceu? Sau ajustam nivelul pana cand nu va mai conta daca e examen de capacitate sau de bacalaureat? 🙂

E luni. Cine incepe cu scrisul de luni isi va ocupa mai sanatos creierii toata saptamana. Am zis! 🙂

Note de verde…

foto alina manole
Alina Manole – foto Anca Cernat

…asa as descrie concertul din seara de vineri. Lemn, verde-verde, amfiteatru, organizatori faini tare (multumesc, Mioara!  multumesc, Alina!), sunet impecabil (multumesc, Claudiu Ionescu!), ajutoare de nadejde pe langa mine (Eugen, Emilia), pofta de cantat distribuita frumos intre noi 4 (subsemnata, Raul, Dan si Ovidiu).

Nu stiu cand a trecut ora de concert…o ora si un pic de fapt…a fost cumva…

Ma uitam la chipuri, atat de multe necunoscute dar si cateva pe care le stiu de acum…aproape o viata…Anca (ma vedea pe scena acum18 ani, intr-un debut intrerupt de bunavoie cam tot atunci),  Diana-Nanuc (tot 18 ani de cand ne stim). Perechi tinere si faine, cu pitici sau fara, perechi cu timbru alb, iata, impreuna intr-un parc, la concert, copii de 20-30 de ani cu parintii acolo, in aer liber, murmurand versuri. In astfel de circumstante, imi vine uneori sa ma opresc din cantat si sa ma duc la cate cineva…pentru cate o lumina din ochi, ca sa intreb “ce ti-ai adus aminte?”…cum ar suna asta?! Ar fi ciudat si “unfair” pe alocuri. La naiba, nici eu nu spun ce e in mintea mea cand cant… 🙂

Mi-a fost insa indeajuns sa aud “lalaalalalaaaa” sau “oh, Doamne, da” sau “vreau sa-mi cumperi…” cantat in cor. Si sa vad dansatorii fluturi. Si sa ridicam impreuna mainile in coregrafia de “asa si-asa”.

Fix in seara de vineri am primit dar. De la atat de multi oameni. Plecaciune si drag tuturor!

Am adunat energie cat sa mai mut muntii vreme de 3 zile. Apoi voi pleca in turneu, ca intotdeauna, ca intr-o vacanta speciala, pe care cei de langa mine o simt din plin.

Miercuri voi fi in Craiova, la Cafe Teatru Play

Joi cantam in Resita, in Vintage Pub

Vineri cantam in Timisoara, in cadrul evenimentului Street Delivery

Sambata si Duminica sunt la Tasnad, la festivalul Simbol

Luni, da, luni 15 iunie, voi canta in Cluj la Cotton Club

Fiecare zi va fi un pretext de Bine si de tandrete si de special si de dragoste. Altfel nu exista notele inimii mele.

Sa ne vedem si sa ne citim cu bine!