Posted on

poveste mica si pacatoasa :)

ca de obicei dupa o plecare prin tara am de povestit si din “bucataria” de calatorie 🙂 fotografiile, impresiile celor care au fost la concerte, sunt deja pe facebook. din unghiul nostru de vedere a fost perfect in fiecare dintre locurile minunate prin care am ajuns. ce nu s-a vazut insa…:)

mai intai drumul: superb! ne temeam de polei, zapada etc si am gasit asfalt negru, uscat, pe tot e85. munti de zapada pe stanga si pe dreapta aratau ca s-a muncit si inca mult, mai ales in zona focsani. drum impecabil, repet.

suceava ne-a prins bine din start pentru ca revederile sunt dulci si vesele cu oamenii care iti sunt dragi. promovarea locala de care am avut parte a fost impecabila si asta ne-a bucurat tare tare mult. da, am avut emotii legate de atmosfera….mai ales gandindu-ma la piesele care sunt soft…linistea din fierarie, atunci cand a trebuit sa fie, m-a topit de dragul celor veniti sa ne asculte…:) trimit gand bun spre cei care si-au deschis sufletul catre mine omul, dincolo de mine artistul…

gura humorului a fost locul in care am pacatuit…si nu regret nimic! 😀 dupa o oprire scurta la punctul de transmisie al radio iasi (erau si serbarile zapezii in desfasurare), am ajuns la “cooperativa de pita” unde, in sfarsit, l-am revazut pe sorin poclitaru. gazda buna, om normal si echilibrat, pe sufletul meu asa. in calitatea sa de gazda, evident ca ne-a pus sa alegem felul de pizza care ni se potriveste cel mai bine gustului culinar si de metafora….si iata cum in plin proces de regim sanatos ajung sa pap o bunatate de pizza, cu blat cu tot…:(( un ochi radea, altul plangea taaaaare! 🙂 la ora concertului insa sentimentul de vinovatie disparuse aproape complet si am cantat fara fum de tigara (cutuma locului) unor ochi si urechi, ca oameni nu pot sa le spun! 😀 sper ca am trecut proba de consistenta muzicala in fata celor veniti sa ne asculte…atat de atenti incat emotiile erau si multe si din ce in ce mai multe 🙂 am avut parte si de o intalnire neasteptata…iata-ma la finalul bis-ului, vad pe cineva intrand in pizzerie, nu disting clar si…cand colo…dupa ce s-au aprins luminile…ducu bertzi 🙂 aflat cu treburi muzicale in humor, ne-a facut bucuria sa ne vedem pentru o vorba de seara.

teoretic ar trebui sa trec direct la experienta de iasi dar…am promis ca voi recunoaste tot si pana la capat…dupa concert…ooof…dupa concert…cand ne-am linistit de tot…primim recomandare de la sorin de niste “pastai tiganesti”… nu, nu e vorba de nimic verde in farfurie, nimic de regim, nimic….ah….”pastaile” cu pricina contin asa: scrijele (felii de cartofi coapte pe vatra), un pumn de branza de burduf grasa si buna, un botz bun de slanina tinuta in saramura, gustoasa si frageda, niste ceapa si un sos de usturoi. si toate se mananca cu mana. nu, eu NU am comandat asa ceva insa baietii…si atunci si eu…si eu…la la, laaa la la laaaa 😀 da, nu m-am putut abtine. ba am luat o gura mica de bere din paharul lui tudor ca sa mearga unse toate…

sunt alina manole si am papat slanina si branza buna si cartofi si mama ce bun a fost! 😀

pe drumul spre iasi (trec strategic catre a 3-a zi) am citit cu voce tare in masina un basm de-al lui sorin pe care mi l-a daruit desi era intr-un ultim exemplar. sper sa nu uit sa i-l duc inapoi pe 6 martie, cand poetul de la humor isi va lansa noua sa carte in bucuresti 🙂 l-am citit pe voci (am fost si print, si agripina, si cal, si pitic si joi si zmeu) si nu stim cand a trecut calatoria…

la iasi…eheee…la iasi aveam noi un feeling ca va fi bine. mojo il stiam de acum 2 ani, e un vibe bun si frumos acolo. daniel si catalina sunt oameni calzi si “asezati”, care isi fac treaba bine si rezolva orice problema poate sa apara si asta a contat mult. cat despre cei care au venit la concert…n-am cuvinte! m-am simtit ca acasa, au venit valuri de caldura si de zambete de peste tot…a fost superb! cosmin a raspuns “da” invitatiei mele si a cantat si el si semnele sunt bune in randul celor care nu il auzisera pana duminica seara si asta ma bucura mult (sper sa-i fi placut si lui ce-am cantat noi, astept si povestea din perspectiva lui, evident 😀 ).a fost un final de mini-turneu de care aveam nevoie, perfect adica 🙂

(cum am tot primit mesaje ca nu au mai fost locuri si de aceea nu au mai putut sa ajunga prieteni…le spun ca data viitoare facem sa fie bine si spatiu mai mult)

dupa concert am petrecut 1 ora memorabila cu cosmin si vlad, intr-un loc-ce-nu-poate-fi-numit, in extrema cealalta a stilului de viata cu care suntem obisnuiti, dar care are meritul de a evidentia ca lumea noastra (asta cu folk, folk-jazz, rock, muzica buna, carti, arta) nu e unica si universal valabila pentru toti. nu trebuie sa uitam asta!

plecarea spre bucuresti a adus o peripetie sinistra (se poate sa nu am parte de asa ceva?!). dupa ce ne-am pregatit de drum, am incarcat masina etc…ne-am oprit intr-o benzinarie pentru cafea…apoi…hit the road. dupa ce “am lovit drumul” aproape 100 de km imi dau seama ca mi-am uitat geanta in benzinaria cu pricina…a cazut cerul pe mine! 1. aveam in geanta TOT si 2. trebuia sa ne intorcem muuulti km…

de intors ne-am intors. pe drum sunam la omw-ul unde poposiseram pentru a vedea daca ma intorc degeaba sau nu…niciun raspuns. cand insa am ajuns acolo si mi s-a spus ca da, e la loc sigur si in regula…am simtit ca mai traiesc o zi. bocitul din masina m-a”racorit” de tot, am plans ca un plod apoi dupa vreo ora am mai revenit la viata cat de cat. era o complicatie ne-necesara, absurda, oribila, zau!

am ajuns victoriosi in bucuresti, la o ora de aglomeratie maxima… insa purtam in bagaje si emotiile adevarate ale celor care au venit, au platit bilet si au cantat cu noi sau ne-au ascultat doar. lor le multumesc, asa cum le multumesc si celor care ne-au gazduit.

gata povestea mica 🙂

va astept cu drag vineri la concertul nostru din Bucuresti, Clubul Prometheus. dragobetele e doar pretextul de intalnire pentru inimile voastre, orice culoare ar avea ele 🙂

scriam si pe facebook ca in 2008 , in clubul acesta l-am cunoscut pe Adrian si de atunci am facut lucruri simpatice impreuna. 3 albume printre altele. e unul dintre detaliile semnificative de viata…stiti voi! 🙂

Posted on

pre-tour

acum, dupa meciul stelei, pot sa inchei ziua de tot. pachetele sunt facute (pachetelele cu bunatati adica), bagajele aproape gata, sper sa incapem in masina (dar oricum de asta ne vom da seama abia dimineata). durerea de spate persista, e incapatanata ca si subsemnata, sper sa-si “vina in fire” si sa plece. mi s-a scris ca la iasi a fost soare si ieri si azi…mi-a fost cam teama azi cand am vazut minunata ninsoare…plecam insa cu dorinta si speranta ca vom ajunge cu bine in toate locurile.

am pofta de cantat, baietii bat si ei din pinteni legat de plecare, sper sa gasim urechi deschise cat sa intre spre suflet ceea ce fac, muzical vorbind.

in rest, sa ne vedem, unde e cazul, sanatosi, si sa ne citim sau auzim cu bine pentru cine nu e din zona moldovei.

ma duc sa incerc sa dorm, voi mai da vesti si va mai pune teddy poze…ca iarasi ia aparatul, deci…adi…e mancat! 🙂

Posted on

unul dupa altul

Ce-avem saptamana asta:

– astazi, marti, apoi miercuri si joi, concertele lui Adrian Sarmasan de lansare ale albumului “Visez de-nnebunesc”. in ordine avem cluburile mojo, sinner’s si gyuri’s pub

– miercuri aniversarea folkfrate

– joi concertul lui Daniel Iancu de lansare a albumului “Mii de smaralde” in clubul Alive

– duminica e concert Alternosfera in Wings, daca nu plec pe nicaieri clar ca-s acolo

In rest, sa ne auzim cu bine

“Because Of”

Because of a few songs
Wherein I spoke of their mystery,
Women have been
Exceptionally kind
to my old age.
They make a secret place
In their busy lives
And they take me there.
They become naked
In their different ways
and they say,
“Look at me, Leonard
Look at me one last time.”
Then they bend over the bed
And cover me up
Like a baby that is shivering.

Posted on

un pic de folk

in ultima perioada s-a intamplat sa ajung la 3 concerte de folk. spun “s-a intamplat”  pentru ca desi de multe ori imi doresc sa ajung prin diverse locuri cu muzichii, nu de fiecare data am timp sau mi-e bine suficient incat sa ies din casa. si ieri mi-as fi dorit de exemplu sa ajung la mojo, dar nu am reusit pe motive de raceala, evident.

dar sa o iau cronologic. mai intai, seara dedicata memoriei lui Vali Sterian. spre deosebire de alti ani, locatia a fost aleasa cu o miza crescuta a numarului de locuri, ceea ce nu a fost deloc rau. am ajuns inainte chiar de la inceput si nu am mai gasit locuri libere. asta m-a multumit foaaaarte tare si, asa cum vorbeam si cu Andrei Partos in seara cu pricina, numarul mare de spectatori veniti la un show “in memoriam” nu poate fi decat de bun augur in ceeea ce priveste respectul acordat unui artist chiar si dupa Trecere. sunetul a fost acceptabil pentru spatiul cu pricina, ceea ce iarasi a fost de bun augur pentru seara. iar daca inceputul a fost cum a fost, pe parcurs s-au reglat toate problemele tehnice si a devenit chiar foarte bine. un gest foarte frumos a fost facut de eugen avram care, neuitand pentru ce s-a adunat public, a spus cateva cuvinte despre Vali Sterian si apoi a lasat sa curga o piesa de “bun gasit”…o stiti cred (unii mai tineri s-ar putea sa o stie in versiunea lui dinu olarasu, va garantez insa ca originalul are farmecul lui Sterian cu totul). foarte multi artisti au cantat pe scena “preotesei”: fox studis, cantos, zoia, maria, sorin minghiat, tic petrosel, ovidiu, fortele de munca, paturca, eugen avram. ordinea e aleatoare si sigur cred ca am scapat macar doi dintre cantautori. ceea ce insa m-a “ranit” un pic, desi asta poate fi pusa pe seama sensibilitatii excesive, este faptul ca in timpul cantarii s-a vorbit mult. enorm. galagios. ascutit. am stat multa vreme in afara salii, in dreptul usii, ceva mai ferita de fum si de zgomot, care zgomot nu era al chitarilor ci al palavragelilor. eu inteleg socializare, da’ nici chiar asa. pe de alta parte…chiar cred ca formula de “intrare libera” perverteste orice ascultator. mi s-a intamplat intr-un club cu muzica live (iara nu folk) sa vreau sa “ascult”…cand toata lumea venise sa aniverseze. atunci am avut pentru prima data “revelatia” aceea minora: “daca-i concert, e cu bilet, daca e de distractie e moka” (asta-i vorba unui amic si am ajuns la ea pe buan dreptate).

revin la seara de folk. cu minusul asta (si iarasi multumesc celor care vin la concertele noastre care-s intotdeauna cu bilete si ne asculta) seara nu inseamna ca a fost mai putin reusita. felicitari celor care an de an chiar tin sa se faca seara Vali Sterian!

un alt concert la care am ajuns a fost cel al lui tica lumanare din el grande comandante. stiam ca in ultima vreme concertele lui tica sunt multe si in multe locatii din bucuresti. asa ca ne-am pornit cativa nebuni spre locul cu pricina.  am gasit public putin, cam cat doua maini asa, dar cu chef de cantat si chiar si de dans. poate ca suma celor adunati era atat de mica din considerentul de mai sus (multe concerte in interval foarte scurt de timp), dar munca omului cu chitara a fost ca pentru un club plin si asta-i un plus pe care nu il au multi artisti. cantat fara pauza, aproape 2 ore, cantece mai vechi sau mai noi, proprii sau ale altora (cand am ajuns, tica tocmai canta o piesa de-a lui ovidiu)…si un nu-stiu-ce care m-a facut sa-mi aduc aminte de munte si de drumetii si de cabane cu cantari pana in zori sau de “lire” si alte concursuri la care participam in tinerete. am cantat din toti plamanii de-ale drumurilor si urcusului toti nebunii de care spuneam mai sus si am oftat asa un pic ca vara asta s-a dus fara nicio escapada montana. legat de noua asociere a lui tica cu radu pietreanu, am fost intrebata care mi-e opinia. o voi spune si aici ca sa nu existe confuzii sau neintelegeri: fiecare om isi alege singur drumul si accepta tot ce decurge din asta. de ce sa ne preocupe soarta altora cand avem atat de multe decizii de luat noi insine?!

(legat de locatia cantarii…acolo am avut eu primul concert cu bilet de intrare, singura singurica, acum cativa ani, dupa reintoarcerea in muzica. inca mai am concertul filmat…ma uit ca sa vad ce-am invatat si ce mai trebuie sa invat. eram copila rau!)

un al treilea punct, ceva mai fierbinte, legat de folk a fost lansarea albumului “curcubeu” semnat maria gheorghiu. locatia noua doreste sa organizeze pe viitor concerte si cumva are si spatiul amenajat pentru asa ceva. e un spatiu intim, prelungirea terasei nu va fi cu putinta la iarna, dar sigur inauntru se va sta confortabil. sper sa functioneze si ceva aerisiri, pentru ca desi fumatoare, am evadat la un moment dat de prea multe toxine.

acum despre lansare: nu am mai vazut-o pe maria emotionata atat de mult de…demult. si dupa un intro special facut de duhovnicul inchisorii jilava, am auzit-o pe maria cantand “ave maria” asa frumos ca parca s-au cladit alte ziduri decat de carciumioara in jurul nostru. din cele mai sfinte un pic. am auzit apoi piese de pe album (orchestrat de adrian al meu, sa se stie ca eu le-am facut introducerile! 🙂 ) , am si cantat din toti rarunchii, am vazut si lume cunoscuta (pe cat pot eu sa vad cand sunt intr-un loc public). a existat si un moment de pauza a artistei in care prieteni au urcat pe scena si au cantat. il amintesc mai ales pe ion marinescu-turla, om drag sufletului meu si despre care am mai scris. apoi din nou maria a urcat pe scena si am auzit inca o serie de piese proprii sau preluari dupa tipicul si sufletul gazdei muzicale.

am scris un pic enumerand intamplarile si momentele pentru ca, in ceea ce priveste lansarea de album, m-as fi bucurat sa vad ceva mai multa lume. asa, daca citesc si cei care nu au reusit sa ajunga, poate au un pic de regrete. a fost o seara reusita si “incarcatoare” de frumos muzical (recunosc, am fugit un pic mai repede ca trebuia sa prind un mijloc de transport in comun)

acum imi dau seama ca am scris cam multicel, sper sa aveti rabdare sa cititi…in definitiv e un punct de vedere si nu unul de reper pentru niste concerte de folk de prin bucuresti. urmeaza pe 5 octombrie 3 concerte  in 3 locatii diferite (make, ionut mangu, mateiciuc&boicu), a doua zi tapinarii in iron city si ovidiu scridon la palat. vin si ceva festivaluri de gen (mizil, ploiesti). perioada aglomerata, mi-e clar, mai ales pentru public, care trebuie sa decida in functie de artist, locatie, pret de bilet, ora de incepere etc

va anunt deja ca vine si concertul “luna patrata” pe 23 octombrie (am zis ca totusi sa merite pentru cei rabdatori faptul ca au citit ditamai materialul) 🙂  daca nimic nu se mai schimba pana atunci, e sambata. si e cu schepsis 🙂