Luni, 20 octombrie

Am inceput ziua de Luni cu pofta. De visat. Si iata-ma rasfoind magazine on-line (adica Thomann.de pentru cunoscatori) dupa tot felul de jucarii pe care mi le doresc. Sau care imi trebuie. Chestia asta mi-a luat 2 ore. Lista scurta arata bine pe hartie, microfonul, sistemul inEar si pianul electric. Doar pe hartie insa, ca mai am si altele de facut 🙂 Dupa cele 2 ore m-am scuturat, am terminat (inca) o cafea si am revenit la munca.

Acum fac pauza si profit de ea pentru ca pe blog nu am anuntat concertul de pe 13 noiembrie. Si nu toata lumea are facebook. Ceea ce nu e rau 🙂

Asadar fac anuntul: pe 13 noiembrie, de la 21:30, in Bucuresti, la Hard Rock Cafe, am concert. Scena noua, emotii la purtator cat incape. Da, stiu, mai sunt zile bune pana atunci, dar asta nu ma impiedica sa nu ma gandesc la ce e de facut.

Formula de concert e completa: eu (indispensabila, n-am ce face!), Raul, Claudiu, Dan si Adrian.

Biletele s-au pus in vanzare prin iabilet.ro . La achizitionare exista optiunea de Bilet electronic (SMS și/sau email) pe care o puteti folosi cu incredere! Cumpararea biletelor de pe www.iabilet.ro asigura automat si rezervarea de locuri la masa scapandu-te de drumul pana la locatie sau de un telefon pentru rezervare. Care masa poate fi in fata scenei (locuri VIP 40 de lei) sau in laterale (canapele, mese etc. – 30 de lei biletul). Cine isi cumpara bilet prin iabilet are parte de o luna gratuita de abonament la Deezer, in valoare de 7 euro.

Cine vrea bilet din alta parte…are de unde sa cumpere 🙂 Adica mai sunt niste locuri unde pot fi gasite dupa cum urmeaza: Magazinele UMAN din Baneasa Shopping City (etaj) si Piata Romana (George Enescu 30 colt cu Magheru), SENIA in Magazinul Muzica, Agentiile Perfect Tour – Str. Theodor Aman, Nr. 11 si Calea Victoriei nr. 100 si direct la  Hard Rock Cafe.

Am spus oare tot ce tine de “tehnice” ? 🙂 Cred ca da. Ba nu! Mai e ceva! Alocarea locurilor rezervate prin cumpararea de bilet se face in ordinea datei la care a avut loc operatiunea. Deci daca veti cumpara bilete in ziua de concert…sanse slabe sa ne vedeti altfel decat pe ecrane 🙂

Mi se termina pauza.

Pun poza.

afis alina manole HRC

Pun si link catre pagina de facebook a evenimentului. Cine are cont pe FB primeste si multumiri daca da invite si share. Ale mele 🙂 Cu mare drag!

Pun si un live cu piesa “Asa si-asa”, varianta 2014 🙂

Sa avem spor la munca! 🙂

de unde rezulta ca…

…iarasi nu vine sfarsitul lumii. acuma…eu am stat pana cand a inceput ziua fatidica, aproape ca m-a prins concertul pe scena (sau chiar era 12 cand am terminat? ca nu mai stiu!), dar n-am primit niciun semn cum ca de azi gata! ba mai mult, dupa ce m-am indulcit cu ciocolata cu cirese si mi-am aranjat trandafirii si freziile undeva aproape de laptoapa, parca-parca as zice ca nu mai vine napasta! 🙂

am avut concert in joy. pacat de niste detalii care au scapat la categoria investitie in sunet. sa nu intelegeti ca nu e! doar ca mai e de lucru, ca in muuulte locuri. muuuuuulta lume, cunoscuta sau mai putin cunoscuta, o masa care a fost ca in visul meu de dupa-amiaza (pe facebook am povestit), caldura cat cuprinde si rasete multe pentru ca ne-am jucat teribil. pentru cine nu a fost trebuie sa precizez ca joaca de piesa care se numeste  “asa si-asa” are mai nou o varianta pop…nu vreti sa stiti cum e 😀

am cantat in formula completa ritmica (si cu ovidiu adica) si am facut glume multiple, mai ales la adresa mesei de care scriam mai sus. glumele, evident, le-am priceput noi toti ceilalti. poate e doar o chestie de empatie, poate doar una de inteligenta 😀

experienta in sine de concert a fost foarte frumoasa si ma bucur de venirea celor care fie n-au mai venit demult, fie au tot promis ca ajung si iata, au ajuns, la folk-jazz-ul meu, pe care-l cresc si-l cocolosesc si cu care ma laud. copil, deh! stilul, nu eu 😀

acum ma simt ca in aproape fiecare noapte de dupa concert. plina de energii, cu zambet pe Dinauntru, fericit de obosita.

e 1:53

dodo doarme langa mine

buna dimineata 🙂

Concertele Bailey in Romania

Nu, nu e vorba de bautura cu B, ci de Basistul Bailey. Victor Bailey. A cantat cu Joe Zawinul. Pentru cunoscatori. Bine, a cantat si cu Madonna, dar asta nu e in orizontul meu de interes muzical…:) In Bucuresti (pe 1 noiembrie, Hard Rock Cafe) si la Sibiu (2 noiembrie, Vintage Pub) Victor Bailey vine cu trupa proprie si personala. La tobeeeee Poogie Bell (il stiti indirect datorita “Touch and Go”, dar prefer sa mi-l amintesc din formule de jazz). La clape Horvath, la trompeta…Michael Patches Stewart (scoala Miles Davis si cum suna…doamne!)

De ce vine Victor Bailey? Pentru ca l-am invitat (MHO MUSIC),  pentru ca e jazz, pentru ca meritam jazz de club new-yorkez.

Biletele exista prin eventim si pentru Bucuresti si pentru Sibiu, dar nu garanteaza un loc nici la Hard Rock Cafe nici in Vintage. Adica mai trebuie dat un telefon pentru loc/masa. Completam asadar imaginea: trupa din State, locatii unde se poate sta la masa si bea un “ceva” bun in timp ce…jazz 🙂

Evident ca am cel putin un motiv egoist pentru care va invit. Ca orice gazda, mi-ar placea sa-i aratam ca exista public de jazz. Da, biletul e doar 60 de lei in Bucuresti (mai mult decat la concertele de jazz ale maestrilor romani, dar si distanta e mare din SUA pana aici).

Sper sa veniti. Sper sa ne vedem acolo.

Bine, stiu ca orice tine de cultura costa (asta pentru ca tot aud ca merita mai mult concertele “moka”). Unele seri de marti merita insa orice.

Cum nu toata lumea are cont pe facebook, daca povestiti si prietenilor va foarte mult multumesc 🙂

Victor Bailey - Bucuresti

Intalnirile de drag

de ani de zile, muulti, seara de Ajun inseamna seara cu prieteni apropiati. ne adunam in fata bradului, cantam,  bem (discret, foarte discret) mancam turtele mamei si alte bunatati (in pofida postului, stiu, sunt o pacatoasa). ne facem cadouri simbolice (anul trecut instituisem un buget, dar a fost in mod brutal si crud incalcat, asa ca m-am lasat de asta), eventual lasam televizorul pe vreun film de sezon si palavragim asa…batraneste. pe langa brad, evident. ca am zis de cadouri: ma panichez cand vine vorba de ele, oricum ar fi ele de mici sau mari. daca nu le va placea simbolul? daca nu-i ok? sfarsesc prin a bananai prin magazine un pic haotic si pe ultima suta de metri “solutionand” problema. nu stiu daca de fiecare data fericit 🙂

teoretic ar trebui sa pregatesc si ceva muzica, numai ca hard-ul laptoapei e full aproape de tot felul de chestii pe care nu mai am timp sa le arhivez ca lumea. de curand ma uitam prin niste fotografii mai vechi si am descoperit inclusiv o petrecere de Craciun, cu Mos cu tot. anul asta m-am transformat in Elf si am adus Mosul mai devreme (cunoscatorii stiu de ce si unde), asa ca ma voi pune doar pe impodobit bradul. plus ale bucatariei, alaturi de mama. Legat de bucatarie, trebuie sa ma laud: muraturile pe care le-am pus anul asta – gogonele, castraveti, gogosari – au iesit absolut geniale!! 🙂 bine, a venit si mama cu un pic de pepene murat (de la lipovenii rusi), singura varianta pentru mine ca sa inghit vreo bucatica de pepene de orice fel.

inca nu-mi gasesc cutia cu “gloabe” de catifea. mai am de sapat prin cutii se pare. problema mea acum e sa nu dau de vreo cutie a pandorei, din cea inchisa bine si sigililata. sper sa am buna inspiratie!

va doresc sa fiti alaturi de cat mai multi dintre cei care conteaza si sa va amintiti cu drag de cei care sunt departe sau prea departe. si sa zambiti si sa fie cald.

vineri va urez oficial! 🙂 pana atunci, doar am mai zis: pregatiri cu spor!

a! vineri noaptea, Psihologul Muzical e la datorie. Andrei Partos nu face pauza, nu ia vacante 🙂

din ziua cand vine mama

din ziua in care mama vine la mine, din gentile ei multe si grele se revarsa spiritul craciunului. nu stiu cum le potriveste ea pe toate, dar din fel de fel de buzunare ies arome, siropuri, prafuri frumos mirositoare.  o data cu venirea mamei se activeaza si ideea de planificare. numai ca de data asta e vorba de planificare a bunatatilor 🙂 turtele traditionale (un foietaj cu nuci si zahar si sirop, moldovenesc si special pentru seara de ajun), cozonacii, placintele “poale-n brau” – toate au un “timing” al lor, un anumit ceas sau o anumita zi de pregatire.

imi pregatesc narile pentru experienta cuptorului in fierbinteala caruia se nasc minunile culinare. evident, imi pregatesc si mainile pentru framantatul de cozonaci, dar asta e alta discutie.

tot din ziua in care mama vine, trebuie sa revin la un program mai normal de somn…cat de cat. nu de alta, dar cand dormi pana mai tarziu si te trezesti si mama deja a facut ceva treburi definite initial ca fiind comune…ai asa o jena ancestrala 🙂

imi incep vacanta in caldura si iubire din cele care nu pun conditii. mi-ar fi placut sa avem o familie mai mare, sa ne adunam de Craciun cu totii, dar chiar si asa, intr-un fel, ii aducem pe toti la masa, prin gand, prin povesti, prin amintiri.

va doresc (deocamdata) pregatiri de Craciun cu zambet si armonie!

cetatean roman

somnul vindeca sau amana aproape orice: de la angoase la raceli. e un brief nespecializat si usor cam din topor, dar avand parte de amandoua din plin , am avut norocul sa pot sa recuperez o stare controlabila prin somn. m-a trezit la un moment dat dodo care se juca cu bratara de la picior dar am stat fara sa vreau sa ma ridic….si cum venea vreun gand cum mintea lua pozitie si spunea “ok, acum dorm”. m-am si amuzat un pic de situatie.

cand in sfarsit am decis sa ma mobilizez am aflat ca au fost schimbati cativa dintre ministri. am aflat si ca ordonanta  58 care pune pe drumuri pe atat de multa lume pe la cozi are toate sansele ori sa fie inlocuita cu alta ori sa fie  modificata. si ca oricum de la anul intra in vigoare alte modificari in codul fiscal. lucid si foarte la rece, asta inseamna in definitiv graba nesanatoasa. plus ceva consultanti care nu consulta pe nimeni si ministri care nu se lasa consultati.

toata perioada guvernarii boc am cautat sa inteleg utilitatea si logica deciziilor de natura fiscala si nu numai. nefiind un suporter al vreunui partid in mod special, fiind si extrem de echilibrata si obiectiva in analiza lucrurilor care se intampla in jurul meu, am comentat sau exprimat o pozitie clara numai dupa ce am rotit pe toate partile propunerile, normele, motivatiile. pornind de la criza, evident.

de exemplu, propunerea taierilor de pensii si salarii bugetare, nu m-a revoltat majoritar, in turma, de la inceput . ceea ce se urla, de la articole in presa la pancardele sindicaliste (si aici m-am revoltat de la inceput legat de banii sindicatelor pentru materialele promotionale de greve si adunari publice, vezi sepci, steaguri, bannere  si ecrane de proiectie de concert rolling stones etc, de care sindicalistii platitori au uitat definitiv sau nici macar nu si-au pus problema ca-s ai lor…banii adica) era “nu vrem taieri“. nu metodologia. nu normele de aplicare. si iata cum, taierile inevitabile au devenit mult mai grave prin norme….

ordonanta 58…de data asta, poate si pentru ca masa manevrabila e mai mica si pe medie cu studii ceva mai inalte decat in cazul de mai sus, nu s-a mai pus problema refuzului de acceptare a taxei noi, ci pe metodologia de aplicare. mai inteligent pentru ca tot ce tine de consecinte devine mult mai controlabil. (interesant evident este si cine protesteaza fata de maniera defectuoasa, jenanta, a colectarii banilor…)

sunt cetatean al statului roman. platitor de taxe in virtutea acestui statut cu care m-am ales de la nastere. poate pentru multi va suna aiurea, dar inteleg ca statul roman are voie sa impuna taxe in virtutea ratiunii care sa-i permita supravietuirea. si nu, nu voi comenta aici “alegerile” statului roman pentru ca asta inseamna sa intru in reprezentantii alesi si in cei care au pus stampilele pentru un partid sau altul (ca doar nu de la boc incoace e dezastru)…

reiau: sunt cetatean al statului roman si statul ma poate taxa. dar iata cum imi taxeaza firma in care sunt partener. ma taxeaza pe mine ca angajat. ma supra-taxeaza pentru somaj, fond de pensii etc pentru ca sunt artist.

ceea ce imi doresc este  sa fiu respectata pentru contributia adusa. in primul rand de catre stat. si pe locul doi mi-ar placea sa am putin respect si din partea celor care nu au muncit o zi in viata lor si traiesc din alocatia pentru copii, din partea profesorilor care nu-si declara meditatiile, din partea medicilor din spitalele de stat carora nu li se impoziteaza spagile, din partea pensionatilor pe caz de boli inchipuite, din partea politistilor care nu taie amenzi si primesc “contributia” soferilor in talonul masinii. toti primesc bani si de la mine. dintr-o impozitare tripla deja.

(recunosc, as fi extrem de curioasa sa-i cunosc personal pe cei care au intocmit modelele de formulare pentru depunerea impozitelor conform ordonantei 58)