Posted on

Sunt situatii in care trebuie sa fii scorpie. Si sa tipi.

alina-manole-foto
Alina Manole – foto: Vlad Eftenie

Tin minte vremurile in care explodam la prima abatere de la regulile de bun-simt. Sau de la drumul firesc al lucrurilor. Sau din nimic, cata vreme definim “nimicul” ca pe un efect nu o cauza cu radacini mai adanci (sau drept pretext). In orice caz, reactiile mele erau, pe timpuri, ceva mai directe, vocale. Spuneam ce aveam de spus, fara menajamente. Mai ales celor straini de casa mea, adica celor cu care colaboram, lucram etc.

Maturizarea (imbatranesc, de fapt!)  m-a luat un pic prin surprindere cu abandonul de nervi, retentia de calm si prelucrarea emotiilor negative.

Intrebarea este…e de bine sau nu?

In ultima vreme observ in comportamentul unora dintre cei cu care colaborez fel de fel de erori. Unele neintentionate, dar care imi afecteaza buna desfasurare a proiectelor mele. Altele pur si simplu vadit cu intentie, care mizeaza fix pe stilul meu calm de lucru si lipsa de reactii galagioase.

Un prieten imi spunea ca atata vreme cat nu tipi lucrurile nu vor merge bine pentru tine. L-am contrazis. Ma trezesc luata un pic “de-a gata” in anumite relatii de lucru? Cam da. Si atunci ce sa fac daca nu vreau sa tip?

Dau cateva exemple: un furnizor imi spune ca nu poate sa-mi livreze comanda in termenul solicitat. Nici a doua zi, care zi este vineri…deci nici in “uichend”. Abia…miercuri. Aud scuze, nu-i bai. Si nu e prima data. Pot alege sa tip. Eu tac, ascult, spun “ok” (pentru ca alta optiune oricum nu am).  Factura vine la fel, cu pretul negociat initial. Ma enervez, dar nu am nicio reactie comuna de cearta.

Un partener din zona muzicala s-a dezvoltat in ultima vreme destul de mult. Avem contracte care presupun o anumita regularitate a rapoartelor. Pentru ca partenerul acesta are multe activitati ii scuz intarzierile. Dar cand de fapt din 14 luni=14 rapoarte lunare doar 4 au venit la timp incep sa ma enervez. Ma uit la mine cum am o atitudine calma si intelegatoare si nu am nicio reactie vehementa. Hm…

Festival in aer liber. Fiecare trupa isi stie programul. Il are scris in contract si a fost anuntata de ora la care trebuie sa urce pe scena. Cei dinaintea mea incep cu 35 de minute intarziere pentru ca…nu e un om care sa le mai spuna o data cat e ceasul. (motivul e altul, sunt eu draguta; iarasi.). Intarzierea lor imi afecteaza mie recitalul pe care trebuie sa-l scurtez din motive de ora tarzie in noapte si acorduri cu autoritatile. Cei veniti sa ma asculte mi-au scris apoi ca, venind cu 5 minute inainte special pentru mine, au fost ingrijorati ca poate am cantat deja. Nu de alta, dar ma stiu de om puctual. Nici in acest caz nu am avut o reactie manifesta, mi-am inghitit nervii si atunci si dupa.

Da, si eu incep sa ma ingrijorez de atitudinea mea calma. 🙂 Nu de alta, dar calmul nu defineste prostia. Asa ca ma dau de gol public. Si spun ca mi-e dor de scorpia de mine. Cea care nu lasa pe nimeni neplatit pentru atitudini altele decat cele corecte. Lipsa de profesionalism se pare ca nu trebuie corectata cu calm si apelul la inteligenta colaboratorului ci cu ceva perechi de isterii. O fi meteahna romaneasca : daca nu tipa nimeni la tine… nu-ti faci treaba cum trebuie…zic si eu… 🙂

Posted on

Jurnal de album 2014 – fila 4

Lucrurile merg pe drumul potrivit. Am terminat partea instrumentala a tuturor pieselor. Mai avem pentru 3 dintre ele de inregistrat una-bucata-inspiratie-de-Dan (adica trompeta lui Dan Nicolau, care a tras deja pentru 2 dintre piese). Vocea e prezenta pe 5 piese din 11…vocea “de studio” adica, pe care, datorita echipamentelor de rigoare, o veti recunoaste la perfectie daca ati fost la concerte 🙂

Se poate spune ca ne “miscam” rapid, nu?

Am avut si zile de pauza, fie pentru ca am avut eu cu Raul concert (luni) fie pentru ca Victor a avut treaba. Va urma acum inca o pauza de cateva zile, cat ne mai linistim urechile si timpul. Urechile sunt inselatoare, dragele de ele, asa ca vrem sa ascultam timp de o saptamana altceva, pentru ca atunci cand ne intoarcem in studioul de lucru sa fim mai critici cu ce avem pana acum. In ceea ce priveste timpul, el se imparte si pentru altceva din viata fiecaruia decat albumul meu. Am de lucru si de recuperat absenta mea in niste proiecte, Raul are la randul lui repetitii si evenimente, Victor pleaca din Bucuresti stim-noi-cu-cine 🙂

Da, am ramas in stare permanenta de lucru 3 oameni: eu, Raul si Victor. Asta pana cand ne va da afara Victor din studio ca sa stea linistit si sa lucreze in ritmul si parametrii sai acele chestiuni tehnice necesare materialului audio. 🙂

Ca sa dau ceva din casa: piesa “Trezeste-ma“, care in luna martie implineste 3 ani de cand a fost cantata pentru prima data pe scena (vezi youtube) va fi pe album in formula “simpla” de voce si pian. Pentru mine este unul dintre cantecele care poarta si amprenta mea de viata si de aceea il cant cu emotie de fiecare data. De vreun an si jumatate a devenit si cantecul preferat al lui Raul. Asa ca am fost egoisti si nu am vrut sa-l “impartim” cu nimeni. L-am cantat impreuna in studio, ca intr-un concert si a iesit…cumva. Sper sa fie si pe gustul vostru 🙂

Voi profita de “vacanta” de studio ca sa mai reglez si administrative. Se cauta sponsori in continuare. Se ofera coperta 4 pe album, bannere, comunicate si comunicari plus altele tehnice… 🙂 Idei?

Ca data de lansare…inca nu stiu sigur, sper sa fie pe la finalul lunii mai sau inceputul lunii iunie. Sunt si aici destule de programat, rezolvat, vorbit. Ma gandesc serios sa iau ajutoare pentru toate cate sunt de facut si pe care nu le pot face singura. Pot sa anunt public deci si ca se cauta voluntari. Oferta de formata din ras si muzica si buna dispozitie. Si din cand in cand, daca voluntarii ma vor vedea stresata si incruntata, sa stie ca singurul mod in care redevin eu insami, este sa ma ia in brate si sa-mi spuna ca va fi bine. Deci? 🙂

Astept semnale si despre sponsorizari si despre voluntariat pe e-mail, astfel incat sa pot raspunde si eu normal si organizat 🙂 (alina  at alinamanole punct ro)

Strecor discret informatia conform careia s-au pus in vanzare biletele pentru concertul din 22 martie 🙂

Posted on

veste de album nou

a fost frumos la Teatrelli. asa cum uneori trebuie sa fie de frumos la finalul unei zile ciudat de grele. cu emotia de a anunta faptul ca vom intra in studio sa inregistram noul album. aceasta este vestea cea mare. sub umbrela ei va exista multa munca. am inceput deja sa lucram la sala de repetitii. desenam, pe hartie si pe instrumente. ne gandim la jucarii, la cele mai simple jucarii…sunt cel mai greu de realizat. Raul e alaturi de mine si gandim solutii. ii multumesc si aici. Victor Panfilov e in stand by, asteapta sa incarcam tot si sa intram in studioul sau nou si tare frumos. Nasu’ si Dan sunt langa mine si ei. mai exista un muzician care a spus “da” colaborarii, contrabasist in toata regula. om frumos si ordonat: Adi Flautistu. am momente cand intru in usoara panica. momentele artistului. vine apoi peste mine producatorul-de-mine care spune ca nu am timp, pana la intrarea in studio, decat de munca si de facut planurile administrative. este nevoie de sponsori si parteneri pentru ca lucrurile sa mearga foarte bine. considerati asta un soi de anunt 🙂 “se cauta” 🙂

va fi un altfel de album si abia il astept. e undeva acolo un plus de maturitate pe care trebuie sa o demonstreze viitorul material.

termene sunt pe hartie. sper sa fie totul in realitate cat mai aproape de ceea ce vreau.

ce pot spune acum este ca albumul va contine 11 piese. o parte dintre ele sunt cunoscute din spectacolele live (cumva in cerc restrans totusi), una dintre ele este pe youtube de o vreme. doua sunt noi si vor ramane noi pana la lansare.

mai sunt lucruri pe care le voi scrie insa pe masura ce inaintam in pregatirea materialului audio.

abia asteptam sa fac anuntul acesta, mi-am ingaduit sa-l fac insa pe viu, in fata celor care au venit la concertul de la Teatrelli.

pe 24 februarie, da, de Dragobete, va avea loc spectacolul Joia Pacatosilor (voce si pian, eu si Raul, cu povesti scrise de subsemnata), tot in Bucuresti. maine voi anunta exact locul, cu precizarea pe care o fac inca de pe acum ca va fi un numar limitat de locuri. e un spectacol cantat si vorbit.

pentru ca am si filmat concertul de pe 1 februarie, cu ajutorul Emiliei si lui Eugen, voi incerca sa pun si cateva fragmente muzicale pe youtube 🙂

sa aveti o saptamana usor de suportat! 🙂

Posted on

vacanta + inaugurarea de pe 2

Vacanta s-a terminat, asfaltul sa traiasca si cremele de protectie solara. Am fugit o saptamana cu telefonul (aproape) inchis, cu accesul la internet (aproape) inexistent. In prima zi am adormit la plaja pentru ca mi-era frig. Frigul insa nu are legatura cu soarele, asa ca am sfarsit cu o ardere in rosu aprins pe tot spatele. Urmarea a fost ca restul zilelor am incercat sa echilibrez balanta…dar am precizat ca arderea a fost cu baza de crema anti-orice? Un sfat prietenesc: cumparati crema cu factor 50, din Bucuresti sau din orasele voastre, preferabil 2 tuburi. Sa ramai in zona litoralului fara crema inseamna sa platesti dublu (si oricum cam fara rost, vezi efectele) si sa te frustrezi ca nu gasesti lotiunea anti-soare preferata.

Am zis de multe ori ca marea nu e punctul meu forte. Acum cativa ani insa a inceput sa-mi placa. A fost suficienta o dimineata fericita, calma, pentru a “suporta” nisipul si apa si pe lumina, nu doar la rasarit sau in pierderile nocturne. Am vrut sa vad daca anul asta e la fel. Ei bine, n-a mai fost “atat de…” (ca stare de spirit), dar cu siguranta faptul ca marea, in orice locatie am ajuns, a insemnat plaja aproape privata (lume putina, nu sezon) si liniste…a contat enorm. Bine, si consumul moderat de sangria, pregatita bine, la vreme de noapte, la o terasa cu semnificatie… 🙂

Intr-una din zile am ajuns in Vama Veche. 100 de oameni cu totul, muzici de care-mi plac mie mult tare, intalniri cu pitici pe plaja (miruna stie) si vesti mai consistente legate de concertul de sambata asta, de pe 2, cand inauguram o noua locatie Papa la Soni. E vorba de terasa La Corturi (un pic mai sus de fosta baza sportiva), cu scena pe plaja. Vom avea asadar un concert cu vizionare libera si auditie cu briza inclusa. La cum se anunta vremea si cat de friguroasa sunt…va fi si cu pulover 🙂 concertul a fost amanat din motive atmosferice

Duminica s-a incheiat si sezonul octombrie-iunie de “luna patrata” – radio. Deja se aglomereaza concertele la mare si “uichend”-urile departe de Bucuresti. In plus, se lucreaza la album, tobele s-au tras (claudiu e mesterul ritmic, se stie), chitarile sunt trase (o sa vad daca mai reiau ceva), pianul picura frumos (adrian, cine altcineva?!), trompeta puncteaza (dan, evident)…urmeaza vorbele, mixajele, masterul, coperta, numele albumului :), lansarea din toamna (inca nu stiu cand), scenariile asociate, sponsorizarile, parteneriatele…si lista continua

Sa aveti o vara suportabila in ale caldurii, cu surprize placute in ale mintii si cu veselie in inima.

Ne citim!

p.s. pentru cei care ma tot intreaba de FolkYou/miscarea de rezistenta, nu stiu mai mult decat am aflat si scris in ianuarie anul asta, adica perioada 21-24 iulie.

Posted on

tu si oglinda

exista o multime de optiuni pentru perioadele in care vrei sa nu vorbesti cu tine.  optiuni active. ordine in hartii, cutii uitate din care sa arunci chestiile care nu te mai definesc, uitatul tamp pe niste bilete de acces la metrou in lisabona, pusul de muraturi, discutia cu vecinii care iti inunda baia si ridica din umeri, fumatul, descoperitul unor filme (unele foarte bune, vezi shutter island si invictus), incheierea cu succes a vizionarii de seriale (dr house 6 sau grey’s anatomy 6 si el parca), cititul sau recititul unor carti din vremea adolescentei, mesajele pe facebook, lucrul la site-ul de firma, ofertele de agende…si lista poate sa continue.

raman diminetile in care dupe ce dai cu apa pe fatza ridici capul si te uiti in oglinda. atunci esti tu cu tine, simplu, fara ganduri, fara preocupari, de-abia trezit dintr-un somn plin sau gol de vise.

eu imi zambesc. cu sinceritate. ma stiu doar.

fiti buni cu voi insiva. zic si eu…:)

p.s. daca tot ziceam de optiuni, imi plac piesele inca neprelucrate intr-o formula de hit. mai jos o mostra. cu un talentat artist de la britain’s got talent. personal mi-a displacut varianta finala, comerciala. dar asta…are un farmec al ei…