Ma intorc la butoane. Cum care butoane?

telefon

Se-anunta ninsori si vant. Acum 3 zile erau 12 grade. Putem sa nu ne plangem un pic? Si sa nu o mai luam personal? Putem sa strangem din dinti cand avem drumuri de facut, putem sa injuram autoritatile locale care nu curata strazile laterale, putem sa ne enervam pur si simplu dar zau ca as vrea sa nu o luam personal. Iarna nu ninge ca sa ne faca in ciuda si sa ne strice ziua.  Asa e anotimpul asta. Zona. Clima.

… Asa! Am zis preventiv. In definitiv, meteorologii nu au intotdeauna dreptate.

E sambata foarte devreme. Mai sunt 15 ore si am primul concert de anul acesta. Primul dupa multa vreme. Mi-e dor. Stau si pregatesc textele pentru spectacol, reconstruind un pic povestea. Pacatosi vor fi destui in sala de concerte de la Teatrelli. Mai am de acoperit cateva scenarii.

Saptamana aceasta am primit o veste buna care ma apropie de un alt dor mai vechi. Nu stiu cati dintre cei care ma mai citesc acum stiu despre emisiunea “Luna Patrata” pe care am avut-o la radio in perioada 2008-2010. Inca nu aparuse albumul. In vremea aceea m-am molipsit rau de microbul radioului si am tot visat sa ma reintorc la butoane. Ei bine…lucrul acesta se va intampla in curand. 🙂 Voi da toate detaliile dupa ce le voi avea si eu in integrum. Ce pot sa spun acum este ca vorbim despre un radio FM, despre o seara de marti, despre jucarii muzicale, despre folk romanesc asezonat cu inserturi inteligente de jazz si indie de pe alte meleaguri, despre dialoguri la care va voi invita cu mare drag si pe facebook si prin telefon. Si, evident, despre emotia intalnirii mele directe cu toti cei care au si stilul acesta muzical in zona de interes.

De vreo 2-3 zile deja fac scheme, planuri, ma gandesc la teme, invitati, parteneri etc. Si inca nu stiu daca emisiunea va intra in grila luna asta sau din februarie, asa ca voi avea destule ore petrecute pe ganduri, va garantez 🙂

Ma duc sa ma mai uit o data printre rochii. Am ales una dar, la cum ma stiu, ma voi razgandi in ultima clipa… 🙂 Plus ca mai am de facut bagajul cu tricouri “pacatoase” si discuri.

Somn frumos insomniacilor. Buna dimineata celor care dorm normal 🙂

 

coincidenta alba

o intreaga iarna dincolo de geam. am suficiente ganduri cat sa umplu niste foi si in noaptea asta. printre poeme au aparut desene, pe alocuri cate un fragment de gand din planurile anului asta. cu alte cuvinte sunt intr-o dezordine superba.

a inceput sa ninga atunci cand am spus “da” unui lucru pe care l-am tot refuzat in ultimii ani. o coincidenta alba. un cadou de liniste. cu un fir rosu de muzica. apoi am mai spus “da” inca o data unei emotii dinauntru si s-a anuntat din nou cod portocaliu. in ritmul asta ar trebui sa mai spun si “nu stiu” sau “poate” … macar in martie, ca parca n-as vrea sa ninga si de ziua mea 🙂

e Miercuri, atat de devreme incat ma asteapta cateva ore bune de insomnie pana sa “ma fug” in somn. circula vise in perioada asta, vise cu semnificatie, am primit telefon cu “te-am visat” si nu oricum, la randul meu visez dar inca nu spun “da, haide, spune-l mai departe”…ca poate vine codul rosu…si nu-i bine…

inca mi-e drag un vis din toamna, cu mainile lui frumoase pline cu capsuni, lasate apoi sa cada la pieptul meu. rosul de fruct se suprapune peste tot albul de acum, in alt tablou, mai clar inauntru’mi.

daca nu e nimic intamplator, atunci anul asta incepe asa cum trebuie, in bine de intamplator. si nu ma mai opun, nu-l mai judec si intorc pe toate partile, il las sa curga. intre timp fac ce e bine inimii mele. de exemplu, sambata, o sa cant. si mi-e un dor de cantat…

cred ca si-a facut cuib o pasare in mine, bataile ei de aripi imi coloreaza sangele, gandurile, energiile…de ce sa mai opun? ma predau frumos si astept ca lucrurile sa se intample.

aprovizionarea de cod portocaliu

nu stiu cum naiba, dar cand s-a anuntat codul terifiant mi-am dat seama ca din casa lipsesc niste lucruri in cazul in care “vijelia, viscolul si vuietul” m-ar tine inchisa. de exemplu tigarile. 😀 stiu eu pe cineva care m-ar certa pentru ce-am scris acum…reformulez: de exemplu mancarea. congelatorul detine cutiute dragute cu ardei copti si visine, frigiderul mai are putin si se desfiinteaza. asta dupa ce Craciunul a insemnat mama, papa bun, iar revelionul niste pofte culinare (vezi prajitura si sala boeuf si “racituri” – adica piftie pentru munteni). nici ianuarie nu a inceput prea grozav, mancatul compulsiv e o problema mai serioasa decat scriu articolele de pe site-urile de femei. de duminica incoace mi-am revenit insa la programul meu normal, cu cantitati moderate, cu gatit dietetic, cu salate etc. viitorul meu suna bine si se vede deja, adica recuperez negativ kilogramele.

revenind la cod, mai am o problema. eu ca eu, dar cu Dodo ce fac? ii pot da iaurt, dar salata nu mananca. nici ridichi. carnea e cu moderatie in menu-ul lui pentru ca … pisoi batranel, rinichi, proteine, pietre…

si iata-ma punand pe pauza munca (azi muncesc de acasa, macar atat) si mergand la piata, farmacie veterinara etc.

cumparaturile mele de iarna au insemnat asa: urzici, ceapa verde, usturoi, salata, sfecla rosie si hrean. plus un pui mic de curte, de la o doamna foarte draguta pe care o stiu de o vreme si care creste la ea “oratanii”. in caz de ninsoare abundenta voi face supa ca pe vremuri bunica mea. sau bors clar, cum am facut La Copac anul trecut. in cazul in care nu ninge….am ce pune in congelator 🙂

ciudata iarna, urzicile sunt “highlight”-ul zilei de azi…si pe ele le voi gati cu si mai mare placere dupa ora 6 cand au anuntat ca incepe ninsoarea serioasa. sper ca in nord sa urce mai tarziu ca e mama pe drumuri si vreau sa ajunga acasa cu bine.

cat despre cum le gatesc (pe ele urzicile)…obligatoriu cu lapte. si un pic de usturoi. si de fiecare data ma gandesc la copilarie cand nu-mi prea placeau si ma intreb de ce oare 🙂

da, mi-am luat si tigari 🙂 nu multe, ca la un ingropat nasul in zapada tot ies…

primavara cu “drosofile”

la inceput am tot rugat iarna sa vina, cu zapada si tot tacamul. ne-a scos limba, ne-a lasat pe uscat de craciun (pe noi astia din bucuresti mai ales), de revelion nici nu mai zic. apoi s-a pornit sa ne bruieze psihic vreo 2 luni si jumatate (ca tot a nins ieri dimineata). acum ne rugam de primavara, doar-doar, si vin specialistii si ne spun ca sarim intr-un 20 de grade brusc duminica, revenind apoi la un 13-14 cu ploi si vantulet saptamana viitoare. propun sa nu ne mai dorim nimic referitor la vreme si sa o lasam de capul ei, ca tare mi-e ca tot valul de dorinte impreunate zapacesc norii si curentii de aer…

si daca e legat de primavara si de explozia de hormoni, va anunt ca un articol aparut astazi spune cu profunda stupoare stiintifica: masculii din gama “musculitei de otet” isi inghit amarul cu alcool daca nu reusesc sa “intelegi-voi-ce” cu femelele. daca ar fi sa ma iau dupa descoperire, creierul mustelor nu difera cu nimic de. da, dupa “de” nu am scris niciun cuvant, asa e. am pus punct, ca iarasi zice lumea ca “ii” persecut…(desi, martori imi sunt cei care vin la concerte ca nu e asa)  😀 in articol, o fraza dementiala: “Oamenii de ştiinţă au pus un eşalon de 24 masculi de musculiţe de oţet în două situaţii-limită.” 😀 😀

va anunt o situatie deloc limita, ci aniversara. la finalul lunii martie aniversez 3 ani de folk-jazz sub Luna Patrata. 🙂

relocat de nevoie

dat fiind faptul ca in dormitor e temperatura de frigider cu tot caloriferul deschis, m-a facut sa-l declar teritoriu sinistrat. caloriferul nu l-am inchis de tot de teama sa nu se sparga de frig si am revenit la bunul obicei al sarbatorilor de craciun mutand totul in sufragerie spre bucuria lui dodo care se vede cu tot ce-i place la indemana. adica si cu haine si cu pilote si perne si cu cald de om pe timpul noptii. dimineata m-am trezit cu el amusinandu-mi fruntea…ca m-a mieunat sa deschid ochii nu mai e cazul sa spun 🙂

soarele de azi m-a binedispus oarecum. cred ca voi aprecia mult mai mult primavara care va veni “odata si-odata”. era sa zic in martie, dar mi se pare ca martie e atat de aproape…si de fapt…chiar este…in martie fac 3 ani de cand …”luna patrata”….3! nu stiu cand a trecut timpul. hai ca ma si balbai…

am laptoapa noua. tuturor celor pe care i-am chinuit cu intrebari si dileme legate de hp versus lenovo, i3 versus i5 si altele de gen le multumesc de rabdare.cand imi voi cumpara chitara nu o sa-i mai chinui…tot pe ei 😀 (tot visez la acea chitara despre care scriam si pe fb…ooof, mama ei de chitara….!). legat de laptoapa, cele multe procesoare merg bine, editarea de film nu e testata inca dar sper sa se intample asta in “uichend”, dupa concertul de la CT. pregatesc ceva video, zic eu frumos 🙂

daca imi voi repara si telefonul va fi minunat…totul e sa gasesc cablul cu care sa descarc datele din el…atehnica cum sunt probabil ca am folosit cablul lui drept jucarie pentru motan…

e iarna, un pic mai mult decat cum trebuie. dar nimic nu trebuie, nici macar fericirea.

brrr….de la frig mi se trage 🙂

ne vedem sambata la bucuresti si saptamana viitoare, cu ajutorul Celui-de-Sus in 3 orase moldovinesti (in ordinea aparitiilor suceava, gura humorului, iasi). multumesc celor care au dat deja de stire pe bloguri, twittere, facebook &others 🙂

muzica mea in iarna bucurestiului

povestea pe scurt: oameni faini, liniste, empatie, cald, lumina rosie, emotii (stiu, si eu ma mir 😀 ), dragoste in 3

povestea mai lunga…cei care au fost la concert o stiu deja…cei care nu au venit stiu ca vor veni data viitoare si nu va trebui sa le povestesc nici lor cum a fost…

am avut surprize frumoasa: doua suflete dragi pe care nu le-am vazut niciodata la concertele mele live, un pitic adus de la milano, un alt pitic ascuns dupa o coloana si inca multe suflete pentru care concertul acesta a fost o premiera. de fapt, de asta repet uneori povestile pieselor…pentru cei care acum imi deschid fereastra si ma lasa sa intru 🙂

fotografiile pe AlinaManoleOficial, pagina de facebook, de la Emilia 🙂

o secventa video a fost pusa deja pe youtube…o postez mai jos

din ziua cand vine mama

din ziua in care mama vine la mine, din gentile ei multe si grele se revarsa spiritul craciunului. nu stiu cum le potriveste ea pe toate, dar din fel de fel de buzunare ies arome, siropuri, prafuri frumos mirositoare.  o data cu venirea mamei se activeaza si ideea de planificare. numai ca de data asta e vorba de planificare a bunatatilor 🙂 turtele traditionale (un foietaj cu nuci si zahar si sirop, moldovenesc si special pentru seara de ajun), cozonacii, placintele “poale-n brau” – toate au un “timing” al lor, un anumit ceas sau o anumita zi de pregatire.

imi pregatesc narile pentru experienta cuptorului in fierbinteala caruia se nasc minunile culinare. evident, imi pregatesc si mainile pentru framantatul de cozonaci, dar asta e alta discutie.

tot din ziua in care mama vine, trebuie sa revin la un program mai normal de somn…cat de cat. nu de alta, dar cand dormi pana mai tarziu si te trezesti si mama deja a facut ceva treburi definite initial ca fiind comune…ai asa o jena ancestrala 🙂

imi incep vacanta in caldura si iubire din cele care nu pun conditii. mi-ar fi placut sa avem o familie mai mare, sa ne adunam de Craciun cu totii, dar chiar si asa, intr-un fel, ii aducem pe toti la masa, prin gand, prin povesti, prin amintiri.

va doresc (deocamdata) pregatiri de Craciun cu zambet si armonie!

ciocolata cu cirese

ninsoare, soare, ploaie, in succesiuni rapide si pe alocuri amuzante. bucurestiul se imparte intre iarna si toamna pe strazi, nu pe cartiere. am haladuit putin printre anotimpuri, fara sa ma emotionez romantic, pur si simplu, ca omul cu gandurile lui.  mi-a prins bine.

am avut si repetitia pentru concertele ce urmeaza. cu totul alt concert decat cele din tot anul (setlist) si nu pentru ca sunt si cantecele de iarna…cine vine va vedea.

am (aproape) terminat de pregatit simbolul de cadou pentru cei ce vin. scriam si pe facebook: un dar mic din partea mea = o carte din partea voastra pentru elevi care vor sa citeasca. fair trade, nu? 🙂 (si fara carti, tot primiti cadou, da’ poate gasiti ceva de daruit)

chiar ma intreb daca maine va fi ninsoare din cele frumoase…parca imi doresc ceva zapada la vremea concertului…nu neaparat imi doresc ninsoare in perioada plecarii la craiova insa…

acum ma rasfat cu o minunata ciocolata amaruie cu cirese

Ciocolata cu cirese

iar dodo doarme

Motanul meu simpatic

11 decembrie – Cu drag de pe Luna Patrata

…sau un spectacol cum numai o data pe an se poate intampla. eveniment normal pentru ca stim a canta si colinde,  pe care le-am scris cu emotia copilului in fata bradului.  muzical, concertul va fi sucit si intors pe toate partile. cantecele de pe viitorul album le tot cantam de-o vreme, intercalate cu piesele lunii patrate. de data aceasta insa …. le aranjam altfel 🙂 ALTFEL, dupa cum e si muzica planetei pe care aselenizati de fiecare data cand ne intalnim 🙂

avem si cateva aspecte organizatorice de mentionat:

  • concertul este la Clubul Taranului, ora de incepere este 9 seara, biletele  se gasesc la intrare iar valoarea unui bilet este 20 lei;
  • in general, concertele noastre se desfasoara cu casa inchisa (rezervari la numarul 021 310 80 48) dar toti cei care vin isi gasesc un loc, asa ca daca chiar vreti sa veniti se gasesc solutii
  • fiecare spectator va primi cate un cadou. absolut fiecare
  • fiecare spectator este rugat sa aduca macar o carte pentru dotarea unei biblioteci de scoala aflata in nevoie de materiale

Pun si afis si daca aveti bloguri sau site-uri, va multumim pentru promovare. Fiind aproape final de an, le multumesc partenerilor media care ne-au “distribuit” si anul acesta vestile legate de concerte. Pentru cei care au scris despre “luna patrata” in medii sociale mai personale trimit o imbratisare maaaaaare maaaaaaaaaare!

Afis concert Cu drag de pe Luna Patrata - Alina Manole

bistrita, duetul si viitorul concert

a fost bistrita. un festival foarte bine organizat, Florin Sasarman face multe si frumoase, are si un nou album care se numeste “muchia de cutit” . merita ascultat, va garantez. seara de sambata a fost plina, m-a surprins numarul mare de cd-uri vandute desi publicul a fost foarte nou. in fine, pe mine tot timpul ma surprinde lucrul asta si ma fac mica atunci cand e vorba de ecoul muzicii de luna patrata, dar asta e alta discutie 🙂

nu am mai ajuns la emisiunea de duminica, am facut 9 ore pe drum (6 ore la dus) si multe din ele in coloana de masini pe ruta brasov-bucuresti. no comment…

a fost duetul de la scala. greu si cu emotii. stiu ca la penultima piesa am avut senzatia ca a trecut doar un sfert de ora. trecusera 45 de minute. o compresie subiectiva de timp.  cred ca a fost un experiment reusit. imi veti spune voi daca a meritat sau nu. 🙂 eu inca procesez seara 🙂

acum cand scriu e dimineata devreme, n-am somn, fumez de parca as recupera. sunt un pic agitata pentru ca agitatia zilei mi-a ajuns in sange si nu mai vrea sa iasa.

trebuie sa anunt acum concertul de pe 11 decembrie.  va fi concert si cu colinde de iarna pe langa cele de dragoste. la clubul taranului. afis in curand. pe 15 decembrie s-ar putea sa ne vedem din nou, va voi da coordonate. pe 17 decembrie suntem la galati. sa ne vedem sanatosi.