Posted on

Luni, 20 octombrie

Am inceput ziua de Luni cu pofta. De visat. Si iata-ma rasfoind magazine on-line (adica Thomann.de pentru cunoscatori) dupa tot felul de jucarii pe care mi le doresc. Sau care imi trebuie. Chestia asta mi-a luat 2 ore. Lista scurta arata bine pe hartie, microfonul, sistemul inEar si pianul electric. Doar pe hartie insa, ca mai am si altele de facut 🙂 Dupa cele 2 ore m-am scuturat, am terminat (inca) o cafea si am revenit la munca.

Acum fac pauza si profit de ea pentru ca pe blog nu am anuntat concertul de pe 13 noiembrie. Si nu toata lumea are facebook. Ceea ce nu e rau 🙂

Asadar fac anuntul: pe 13 noiembrie, de la 21:30, in Bucuresti, la Hard Rock Cafe, am concert. Scena noua, emotii la purtator cat incape. Da, stiu, mai sunt zile bune pana atunci, dar asta nu ma impiedica sa nu ma gandesc la ce e de facut.

Formula de concert e completa: eu (indispensabila, n-am ce face!), Raul, Claudiu, Dan si Adrian.

Biletele s-au pus in vanzare prin iabilet.ro . La achizitionare exista optiunea de Bilet electronic (SMS și/sau email) pe care o puteti folosi cu incredere! Cumpararea biletelor de pe www.iabilet.ro asigura automat si rezervarea de locuri la masa scapandu-te de drumul pana la locatie sau de un telefon pentru rezervare. Care masa poate fi in fata scenei (locuri VIP 40 de lei) sau in laterale (canapele, mese etc. – 30 de lei biletul). Cine isi cumpara bilet prin iabilet are parte de o luna gratuita de abonament la Deezer, in valoare de 7 euro.

Cine vrea bilet din alta parte…are de unde sa cumpere 🙂 Adica mai sunt niste locuri unde pot fi gasite dupa cum urmeaza: Magazinele UMAN din Baneasa Shopping City (etaj) si Piata Romana (George Enescu 30 colt cu Magheru), SENIA in Magazinul Muzica, Agentiile Perfect Tour – Str. Theodor Aman, Nr. 11 si Calea Victoriei nr. 100 si direct la  Hard Rock Cafe.

Am spus oare tot ce tine de “tehnice” ? 🙂 Cred ca da. Ba nu! Mai e ceva! Alocarea locurilor rezervate prin cumpararea de bilet se face in ordinea datei la care a avut loc operatiunea. Deci daca veti cumpara bilete in ziua de concert…sanse slabe sa ne vedeti altfel decat pe ecrane 🙂

Mi se termina pauza.

Pun poza.

afis alina manole HRC

Pun si link catre pagina de facebook a evenimentului. Cine are cont pe FB primeste si multumiri daca da invite si share. Ale mele 🙂 Cu mare drag!

Pun si un live cu piesa “Asa si-asa”, varianta 2014 🙂

Sa avem spor la munca! 🙂

Posted on

Jurnal de album – fila 7

mie mi se pare ca zambesc mai des decat se intampla. asta am aflat de la prieteni care mi-au spus sa zambesc mai des ca-mi sta bine. evident, i-am lasat sa creada ce vor pentru ca, pana azi, eram convinsa ca zambesc…”normal de destul”. pe de alta parte, intrucat ma vad in special in fotografii de concert…acolo am tot soiul de expresii, care tin de text, intrucat facialul neimplicat in poveste nu exista, asa ca teoretic … 🙂

(am un deja-vu)

(pentru cine ma citeste pentru prima data, mustesc de umor pe alocuri negru, de cele mai multe ori cinic, cateodata delicat)

revenind…

(pun si o muzica de fundal…m.ward)

astazi am zambit mult pentru ca a trebuit sa zambesc.

n-am zambit de dimineata.

am zambit la ora 11 datorita Oanei. mi-a facut un cadou pe care l-am primit cu agitatia intarziatului. am zambit fastacit.

am zambit apoi cand am cunoscut-o pe Ana, make-up artist, la ora 12:00, in locul ales pentru povestea albumului nou. e tanara, frumoasa, blanda si pasionata de ceea ce face. ne auzisem doar la telefon pana azi.

apoi am zambit pentru ca asa a vrut fotograful Vlad Eftenie. pentru ca in scenariul pe care l-am schitat impreuna in februarie, intr-o intalnire de 1 ora, asa era Alina. am zambit pentru ca Vlad are o premiera in toata aventura mea cu albumul cel nou si pe alocuri m-am straduit sa zambesc cand ma facea sa rad. 🙂

apoi am zambit cand ma gadila soarele pe nas sau in ochi in timp ce Eli manevra blenda ca sa existe o “acea” lumina.

apoi am zambit pentru ca am revazut-o pe Maria, gazda frumoasa de la Caffe D’Arthe. am schimbat doua vorbe intr-o pauza de schimbat tinuta si la final am mai povestit un pic despre viata si anii care au trecut de cand nu ne-am zarit. Maria si Kolly sunt prietenii in al caror club, in urma cu 5 ani, faceam ziua repetitii pentru lansarea primului meu album. intre timp au locusorul asta frumos, o ceainarie cu parfum de alb…

si din nou zambet pentru fotografii. zambet din ce in ce mai necautat. am zambit in rochii, in pantofi sau in picioarele goale, afara in gradina sau inauntru. am zambit pana cand mi-a venit sa zambesc nu pentru ca trebuie ci pentru ca mi-era bine. si pentru ca, in timp ce dadeam perdeaua la o parte, la un moment dat, am zarit un fluture.

si atunci am stiut ca mi s-a daruit o dimi-amiaza minunata, ca nu ne-am adunat intamplator acolo cu totii, ca ne “stim” cumva si fara sa fi vorbit nopti sau decenii.

de atunci tot zambesc.

multumesc!

celelalte file de Jurnal de Album, in ordinea aparitiei: fila 1, fila 2, fila 3, fila 4, fila 5, fila 6

lansarea albumului nou va avea loc pe 2 iunie 2014.

Posted on

Joia Pacatosilor…joi…27 iunie

e clar, ieri am crezut ca e sambata, dupa ce sambata am avut senzatia ca traiesc doar o zi din saptamana in care ma rasfat cu o sedinta foto si un interviu…

e clar, azi era luni, fara ceas pus sa sune, cu o gramada de chestii mici si mari de facut si toate cu dead-line. la 11 inca nu-mi bausem cafeaua, grav asadar!

am recuperat insa din indatoriri, noroc cu biroul mobil, cu “laptoapa” adica. e marti deja, stau cu picioarele pe scaunul de langa mine, in jur e haos pentru ca am mancat in graba, mi-e somn…

astept acum sa apara evenimentul pe facebook legat de concertul de joia viitoare, de pe 27 iunie…intre timp pot sa povestesc faptul ca am asistat aseara la un show Norzeatic tare bun…intr-o alaturare cu Avant’n’Gard. despre acestia din urma…felicitari lui Tavi Scurtu si basistului al carui nume tot incerc sa-l aflu, combinatia lor mi-a placut mult de tot, au fost cateva momente absolut geniale. despre restul trupei imi apartine dreptul de a aprecia proiectul si de a crede ca executia, fie si a unei influturari de spirit, tine mult de exercitiul de dincolo de improvizatie. imi place prea mult akua naru, poate de asta.

(a, da, maine e concert akua naru la silver church…abia astept!)

in plus dj vasile in forma, cu un intro de seara care m-a topit definitiv, dincolo de momentele “tipic” de bune. 🙂

…

gata, a aparut si anuntul oficial!

asadar: joi, 27 iunie,ora 21:00 – Joia Pacatosilor – Alina Manole si Raul Kusak, la Clubul Taranului. Iarasi ne marturisim pacatele. As rescrie scenariul de fiecare data…nu stiu de ce…poate pentru ca dinamica povestii e de la zi la zi o alta…

pana pe 27 am mai pregatit ceva…maine va deveni oficial…sper sa va placa… 🙂

iata si afisul pentru 27 iunie. voi notati in calendar, telefon, agenda de lucru…

mi-e incredibil de dor sa cant…si am asa…o stare…

Alina Manole si Raul Kusak - Joia Pacatosilor

Posted on

7 septembrie, concert Luna Patrata in Bucuresti

am spus ca revin cu detalii referitoare la concertul din 7 septembrie. acum, ca toate sunt stabilite ferm, va anunt ca vinerea viitoare vom fi in Garage Club & Lounge si ca vom incepe sa cantam la ora 9. seara. pentru cei care vor veni pentru prima data si au ascultat doar albumele…veti auzi piese noi. pentru cei care vin mai des la concerte, veti auzi piese si mai noi. locatia, daca nu stiti, se afla foarte aproape de metroul de la piata romana, pe laterala fostului magazin eva, cu statie de autobuz la purtator (nu merg cu transportul de suprafata, nu stiu numerele….). partea buna e ca, desi pare mic, in functie de numarul de rezervari lucrurile se pot amplasa altfel si devine deodata incapator.

pun si una bucata afis, in care se disting si partenerii si numarul de telefon pentru rezervari (0769. 42.72.43, de sunat la ore decente)

sa ne vedem sanatosi!

Posted on

vreau sa scap de intrebarea asta :)

telefonul e in sfarsit reparat, trebuie sa-l ridic de la service. uau! daca voi mai trimite si chitara la doctor deja ma pot numi un om responsabil. ieri m-am plimbat cu treaba (e o formula pe care obisnuiesc sa o scriu intrucat a iesi in mijlocul zilei e o indeletnicire relativ straina mie). repetitie, apoi doua intalniri, una frumoasa, cealalta frumoasa. o incercare de shopping nereusita intrucat nu aveam loc sa probez ce mi-a placut asa ca trebuie sa revin in acel magazin cu semnificatie saptamana viitoare cand lucrurile vor fi mai calme.

in 2 ore am sedinta foto scurta pentru un interviu care va aparea intr-o revista ce-mi place. cum revista se gaseste de cumparat prin diverse locuri, o sa anunt cand va aparea figura-mi pretioasa 😀 promit sa dau si semnaturi/autografe la viitorul concert…despre care habar nu am cand va fi. sunt multe evenimente mari, festivaluri in urmatoarea perioada si cum vreau sa ajung la ele…mi-e greu sa aleg o data anume pentru mine. ce-i drept, mi-e cam dor sa cant…

am spus ca in 2 ore e interviul cu foto cu tot, nu?! … nu urasc nimic mai mult decat partea aceea a unei pregatiri de plecare care inseamna “eu cu ce ma imbrac?”. de aseara ma gandesc si inca nu m-am decis, desi stiu si locatia si tema intalnirii si imi dau seama ca am nevoie de un om care sa ma ghideze profesionist. stiti pe cineva care sa ma scape de indecizii?! 😀

gata, ma grabesc sa-mi aleg o tinuta si sa renunt la ea cu 10 minute inainte sa ies pe usa…! si ma laudam ca nu-s cocheta… 😀

o piesa motivationala oarecum…

Everybody wants to
Look into the mirror
And feel a little better now

Posted on

muzica mea in iarna bucurestiului

povestea pe scurt: oameni faini, liniste, empatie, cald, lumina rosie, emotii (stiu, si eu ma mir 😀 ), dragoste in 3

povestea mai lunga…cei care au fost la concert o stiu deja…cei care nu au venit stiu ca vor veni data viitoare si nu va trebui sa le povestesc nici lor cum a fost…

am avut surprize frumoasa: doua suflete dragi pe care nu le-am vazut niciodata la concertele mele live, un pitic adus de la milano, un alt pitic ascuns dupa o coloana si inca multe suflete pentru care concertul acesta a fost o premiera. de fapt, de asta repet uneori povestile pieselor…pentru cei care acum imi deschid fereastra si ma lasa sa intru 🙂

fotografiile pe AlinaManoleOficial, pagina de facebook, de la Emilia 🙂

o secventa video a fost pusa deja pe youtube…o postez mai jos

Posted on

nimic nu e intamplator

despre evenimentul bailey group din perspectiva organizatorica voi scrie dupa ce mai sedimentez un pic cele 3 zile in care am fost aproape de cei 5: victor, poogie, patches, peter si cristian (sound eng). acum doar ma bucur ca tudor a insistat si m-a convins si cu alte argumente decat muzica lui bailey ca aceste doua concerte “trebuie facute”, ma bucur ca la hrc si la vintage am gasit oameni faini cu care sa colaboram minunat, ca am avut parteneri media si prieteni care nu doar au fost incantati de idee si au venit la concert dar au si dat de veste si ne-au ajutat, ma bucur ca si bujor a fost in nebunia asta si ca echipa tehnica a functionat cum era de asteptat de super bine, ma bucur ca au fost atat de multi muzicieni la cele doua concerte si ma bucur si pentru cei care au “testat” pentru prima data Muzica bailey-ana, ma bucur pentru cei care au plecat zambind dupa o zi de lucru din timpul saptamanii si mai am motive destule dar le mai tin si pentru mine.

mda, suna organizatoric oricum. deci nu prea mai e corect “voi scrie”, tocmai am scris.

impresii, opinii scrise si fotografii puteti citi/vedea la Andi Moisescu si pe iconcert. pe fb restul, la radiouri in emisiunile realizatorilor prezenti. va multumesc.

ca sa amestec de tot lucrurile as mai scrie tot aici ce m-a asteptat la intoarcerea de la sibiu…las totusi pe mai tarziu 🙂

Alina Manole, Victor Bailey, Tudor Balcu

Posted on

Oameni ca intamplari frumoase – sedinta foto

ma inrosesc de flirtul cu septembrie. nu puteam sa aleg o luna mai buna pentru iubit si pentru muzica

sa va spun cate ceva despre saga fotografiei de coperta. intalnirea cu Radu Tudoroiu a fost demuuult si a avut legatura cu muzica nu cu fotografia. l-am asociat mai curand imaginii de percutionist si de aceea am ajuns la el ca si fotograf doar acum cateva saptamani. intalnire eficient de creativa intrucat….ne-am intalnit, am discutat, am creionat pe loc o imagine si ne-am decis sa dam drumul la treaba.

o prima problema a fost cea legata de tinuta si de make-up artist. partea 1 am rezolvat-o intr-o zi cu cautari si probe care m-au vlaguit. discutasem  si cu un designer dar era deja cam tarziu sa am rochia pentru sedinta foto. nu stiu cum, dupa o zi cu un numar imens de rochii probate, am ajuns sa probez o creatie a Cristinei Nichita. nu va pot descrie bucuria de a gasi o rochie de culoarea dorita si cu linii care sa ma faca sa ma simt minunat. veti mai vedea rochia si altfel decat pe coperta sau pe afis. si, ca sa dau din casa si mai mult, prietena cu care am fost la cumparaturi a probat si ea o rochie a aceleiasi “case”…absolut superba! cred ca devin fan!

partea 2 am rezolvat-o cu ajutorul … facebook 🙂 unul din oamenii pe care i-am cunoscut datorita “plangerilor” mele cu rochia a fost Raluca Muresan, care m-a luat intr-o discutie in privat despre nevoile mele. asa am aflat si de prietena ei Ioana Cristea, profesionista in ale machiajului. Ioana a fost cea care m-a “facut frumoasa” pentru sedinta foto. e un om frumos, cu gusturi bune, care face ce face cu entuziasmul pe care imi place sa-l vad la oamenii de langa mine. e cam ca mine adica 🙂 a ramas cu noi pe tot parcursul sedintei foto, ma voi reintalni cu ea la filmari si la spectacolul de lansare. o recomand cu tot sufletul.

iata si o mostra de zi de lucru…

spuneam ca a existat o prima problema. daca ar fi fost numai asta 🙂 (iarasi o sa aud “de ce dai tot din casa”, dar zau ca nu vad de ce nu as face asta 🙂 ).  conceptul copertii era, evident, altul decat cel care se vede 😀 am ajuns aici pentru ca uneori, aglomeratia distruge subtilitatea. da, evident, si pentru ca unele lucruri n-au mers cum mi-am dorit. rezultatul final insa ma caracterizeaza pentru ca dincolo de fotografie exista un album care imbraca si scaunele, si peretele din spate…

mai pun o secventa de la ziua de fotografie, de data asta in joaca 🙂

Posted on

daca nu ar fi prietenii…

Multumesc, Doamne, prietenilor mei. Celor vechi si celor noi, care ma ajuta, nu stiu nici eu de ce, fix cand ajung intr-un colt stingher si nu stiu cum sa scap.

Am cunoscut zilele acestea o multime de oameni frumosi tare, care nu stiu prin ce miracol vor sa ma ajute in proiectul de lansare a noului album. Nu stiu de ce fac asta, ma tot mir 🙂 dar parca mi se mai usureaza poverile un pic si asta e tare bine….

Mi-am gasit si “THE red dress”. Evident, daca nu era Laura cu care am mers aproape 6 ore si care a suportat probarea a…cine-a mai numarat cate bucati de rochii..lucrul asta nu se intampla. Si sa spunem ca ne-am limitat la cele rosii si verzi, ca altfel…era macel! Oricum, rochii rosii si verzi exista. Uni. La un moment dat le vezi pe toate la fel. Croielile repetitive ma omoara, recunosc.  Nu as fi probat atatea daca nu as fi fost cu ea, dar cand te cunosti din copilarie…stii cum sa iei omu’ 🙂

Rochia e pentru sedinta foto de vineri. Dupa ziua de vineri va voi povesti despre cei pe care i-am cunoscut, pana atunci ii pastrez egoist pentru mine. Imi umplu sufletul cu ei ca am nevoie de putere.

…. Continue reading "daca nu ar fi prietenii…"

Posted on

cand tace Inauntrul

scriu acum, cat e cald pe dinauntru si incep sa apara zorii. de aici, de sus, rasaritul e intotdeauna special. de sus de la etajul asta adica.

in ultima vreme se succed tot felul de intamplari. cele mai multe au incarcat poveri de care nu stiu sa ma eliberez. altele, cateva, mici de tot, au compensat prin firesc (nu neaparat prin frumos) o stare de izolare in care innot confortabil de o vreme incoace.

una din intamplarile astea faine a fost acum cateva zile. aniversarea de 5 ani ai radioului unde am emisiunea de duminica (radio lynx) a fost printre altele ocazia de a vedea colegi de radio despre care stiam doar din playerul video.  pe unii dintre ei i-am auzit cantand si, daca pun cap la cap toata oferta muzicala a serii, cred ca este unul dintre evenimentele elitiste la care am participat in ultima perioada.

o alta intamplare care m-a scos din casa a fost aniversarea zilei de nastere a profesorului Vintila Mihailescu, aniversare clasica si perfecta, cu filme de familie, dans, muzica asa cum trebuie. dupa aaaani de zile am dansat, ceea ce e mare lucru caci desi imi place miscarea ritmica, trebuie sa ma simt chiar in largul meu pentru a ma manifesta public. cu asta am definit oarecum si atmosfera sarbatoririi…

in plus, am prins un aparat cu care am facut poze gashtii minunate, in multe ipostaze din care sper ca cel putin cateva au iesit asa cum trebuie 🙂 da’ nu-mi cumpar eu camera foto cum trebuie?! bineeeeeee!!!

s-a facut 5 dimineata. mintea mea tace si asta iarasi e mare lucru. mi-as pune uneori toate gandurile undeva, in cutia despre care cant, sa nu mai stiu, sa nu mai aud, sa nu mai…nimic. dar poate asta e avatarul trist al celui care scrie (indiferent daca adauga cuvintelor muzica): sa nu-i taca niciodata Inauntrul.

s-a mai luminat putin de cand scriu. a aparut o dunga portocalie pe langa cele doua de mai devreme.  in momentul asta, fix in momentul asta, nu vreau sa fiu la mare. mi-e bine la masa din bucatarie, cu o tigara aprinsa sprijinita de scrumiera, cu motanul meu alb dormind pe scaunul de langa mine.

buna dimineata!