Posted on

Insomnia la masculin

alina

Ma bucur de caldura casei, intr-o comoditate care-mi aminteste de vara. Am o anumita amortire in miscari care ma face sa seman un pic cu motanul batran de pe langa mine. Am o carte din care am mai citit cateva pagini cu spatele la calorifer si un picior pe masa. Am o muzica in surdina, cea mai potrivita dintre muzicile pe care le-as putea asculta in seara asta de octombrie. Am si tigari! Uhh! Ma speriasem ca trebuie sa ies din casa acum. Nu ca n-as fi dat nas cu noaptea, dar mi-e bine asa.

O linie simpla de timp intunecat, cu o insomnie care ma vegheaza discret, elegant. Insomnia e la masculin.

El, Insomnia.

Hai ca am dreptate! I-am simtit imbratisarile de atat de multe ori incat as putea sa si certific ca da, El, Insomnia, este din cand in cand cel mai potrivit masculin din noptile cu ochi mari ale unei femei. El, Insomnia, e companion perfect pentru carti (ii vor placea lecturile tale), filme (de umplutura, la TV), si se amuza fara zgomot la lecturile de statusuri de FB . Foarte important: nu-i pasa daca iti faci unghiile la 3:00 am si nici daca deschizi frigiderul de 10 ori, din care 9 cu vinovatie, ca e noapte si te-ai ingrasat un pic si ar trebui sa slabesti si da, de maine…

Mai am un pic si-l invit la un pahar cu vin. Dar pentru asta ar trebui sa ies din casa pentru ca n-am sticla cu vin. 😀 Asta-i nasol cu El, Insomnia: orice-ai face, nu va face nimic din ce un telefon ar face. Asa ca mai bine stau si mananc struguri luati acum 5 zile, mere si “haribo”.

Inchid aici. De noaptea asta profit.

22 octombrie – Joia Pacatosilor – Alina Manole & Raul Kusak , Teatrelli

24 octombrie – Fericiri de Octombrie – Alina Manol trio, Clubul Taranului

Posted on

despre seriale pentru ca am promis

Am zis in ce-am scris acum cateva zile? Am zis!

Tin sa precizez, in deplina cunostinta de cauze si asumare de efecte, ca ce voi spune poate fi folosit. Nu impotriva mea ci cu mine 🙂

Ideea de serial ma speria acum ceva ani pentru ca gandul de a fi agatat de o asteptare (cand apare urmatorul episod) nu era unul confortabil. Evident, uitasem pasiunea cu care urmaream trei seriale in copilarie/adolescenta: “The Midnight caller” , “Star Trek ” si “Caracatita”. (nu faceti calcule de varsta, nu azi, va rog!)

De cativa ani, vreo 4 cred, ma prind de cate un serial si nu-i mai dau drumul. Iata o lista de seriale care mi-au redus din timp si pe care le tin minte cand vine vorba de recomandari la prima clipire:

“Game of Thrones” – initial am refuzat, toata lumea era innebunita dupa serial, numai despre asta se comenta; am asteptat sa treaca valul mare si m-am uitat la productia HBO in tihna; recunosc cu mana pe inima, de la Barbu (Niste Baieti) mi se trage pornirea de a ma uita la serial pentru ca l-am auzit pe el in 2013 despre cartile cu pricina. A fost prea mult! 🙂

“House of cards” – cum sa-mi refuz curiozitatea de a ma uita la un serial cu Kevin Spacey? E Kevin Spacey! In plus, cadrele de interactiune directa cu privitorul (adica cu mine si doar cu mine 😀 ) m-au cucerit definitiv 😀

“Scandal” – cand vine vorba de mediul politic, reminiscente din perioada tanara a profesiei mele vrea sa vada macar un episod; daca e bun, o tin intr-o vizionare; sunt la zi, da…

“The Following” – crime, cult si adepti, scenariu standard; noroc ca a mai adus ceva surprize in raport cu reteta clasica; Kevin Bacon este unul dintre primii actori din generatia noua (in vremea tineretii mele) al carui nume l-am tinut minte (da, nu retin nume de actori, scriitori, sunt un dezastru in privinta asta, ma pot indragosti iremediabil de o carte sau un film si sa nu stiu sa le spun pe nume, e defect major, stiu)

“True detectives” –  pentru ca exista la un loc Matthew McConaughey si Woody Harrelson; restul e de bine oricum

“Under the dome” – scrierile lui Steven King ecranizate au “ceva”; genul SF destept oricum imi place iremediabil de mult…

“The Killing” – atmosfera ploioasa de te urca pe pereti, dar cu personaje reale, fara gadgeturi multiple si un sec de scenariu de tip “csi” sau altele de gen; actrita din rolul principal foarte faina : Mireille Enos

Au mai fost si altele, vazute partial (2-3 episoade sau o serie), care s-au pierdut datorita scenariului si cliseelor. Mai sunt si altele pentru sectiunea romantica din mine cand actionez ca in filmele americane: “as manca” inghetata si as sta cu servetele pe pat.

Scriam la inceput ca-mi asum ceva. Nu neaparat ce am scris mai sus ci ce voi scrie acum. Stiti ce fac eu de vreo doua saptamani ca sa dau sens insomniilor si lipsei de chef de lectura? (cine spune ca nu are pauze de lectura minte!)

Ma uit la cel putin un episod dintr-un serial in timp ce ma conving sa inchid ochii.

Dar stiti la ce serial?

Star Trek The Next Generation seria 1987-1994 😀

Ce sa fac daca mi-era dor de Jean-Luc Picard?

patrick stewart

Posted on

despre alte filme decat “tonurile de gri”

filme-si-cafea

Ma uit la filme cu bucuria din copilarie. Cu toata atentia. Le sorb, le inghit, intru in poveste si raman acolo. Daca e filmul bun. Uneori aleg la ce sa ma uit dupa studiu de critici. Alteori pur si simplu, dupa titlu. Nu regret nici banii de bilet, nici banii de dvd, nici timpul de cautare pe net daca se intampla sa nu fie un film bun. Nervii mei sunt mai importanti 🙂

In ultima vreme s-a intamplat sa vad o suma satisfacatoare de filme bune. Intrucat am tot fost intrebata ce recomand, zic sa fac public preferintele din ultima vreme:

– The Grand Budapest Hotel – l-am revazut de 2 ori cu aceeasi bucurie cu care l-am vazut prima data; e poveste in poveste in poveste, cu umor bine dozat, cu gag-uri classice superbe, cu cateva cadre care inca ma urmaresc (varf de munte, platou alb, doua schiuri…nu zic mai mult); Ralph Fiennes are de fiecare data un “ceva”

– Nightcrawler – topic nou, scenariu bun, Jake Gyllenhaal impecabil, mi-a ramas in minte multa vreme si in lista mea personala ramane pe masura ce vad alte productii; ma asteptam sa fie nominalizat la Oscar pentru cel mai bun scenariu original, nu m-am asteptat sa nu fie nominalizat si actorul pentru rol principal

– Birdman – Inarritu ma face sa-l vad de mai multe ori, tehnica de filmare (recunoscuta ca fiind proiectata initial intr-un one shot) m-a cucerit; Keaton nu mi-a dat niciodata fiori de natura artistica, insa e extrem de potrivit personajului pe care il interpretaza exemplar (a jucat rol de Batman sau similar prea mult timp si el) ; scenariul bun si pe gustul celor care lucreaza in showbiz.

–  Whiplash – nu atat de bun precum cele enumerate mai sus; are farmec pentru muzicieni mai ales, desi neconcordantele intre ceea ce se canta si ceea ce se vede a fi cantat sunt mari (nu-s carcotasa, doar ca …na…se vede!); am cautat de nebuna pe adevaratii “executanti” ai partiturilor, iar faptul ca nu stiu cine a cantat de fapt ma frustreaza (am cautat acum 1 saptamana, poate intre timp au aparut info)

– The Judge – film de dupa-amiaza si familie; pe Robert Downey Jr il urmareste umorul indiferent daca e vorba de Iron Man sau de Ally McBeal sau de alte aparitii; Robert Duvall minunat insa si, Doamne, atat de batran, din ce in ce mai batran 🙁

– Gone Girl – un thriller decent, putine lucruri te iau prin surprindere in genul mentionat; aici mai exista o sansa; se uita repede, ca orice film de 3 ore daca nu ai altceva mai bun de facut 🙂

– The Imitation Game – Da, stiu toate bancurile alea simpatice cu Benedict Cumberbatch :); ma felicit ca nu am citit povestea reala inainte (de obicei fac asta); finalul m-a cam daramat un pic; de vazut in noapte fara somn pentru reflectiile de dupa

– The Theory of Everything – nu pot sa il vad inca; nu am resurse suficiente de energie…

In materie de animatie, Big Hero 6 e sweet…dupa masa de duminica merge simpatic mai ales daca e toata lumea in dispozitie jucausa. De asemenea, Mr Peabody & Sherman e simpatic tare 🙂 Pe lista am si Penguins of Madagascar si The Book of life dar…pentru alte periode mai fara munca.

Pe lista filmelor de vazut, desi habar n-am cand, am asa:

– Force Majeure – productie nordica, imi plac mult productiile suedeze si norvegiene

– Leviathan – a trecut mult timp de cand nu am mai vazut un film rusesc

– Pride – trailerul sugereaza un umor britanic clasic, cum sa il ratez?

– Big Eyes – pentru ca imi place Margaret Keane de dinainte sa-i stiu povestea ecranizata in film; ochii ei, oricat ar incerca artisti din zona noastra sa ii reproduca, raman un trademark puternic

Recomand sa nu va uitati la The Rover 🙂 In afara de faptul ca are o coloana sonora buna-buna, la un moment dat te urca pe pereti iar finalul…finalul te face sa exclami “wtf”, adica de ce naiba am pierdut timpul?! 🙂

In materie de seriale…dar hai sa nu le amestec…despre seriale altadata! 🙂

Posted on

carte, film, albume

o carte: Eu, motanul – Natsume Soseki

ii multumesc Ruxandrei pentru cartea aceasta…a retinut titlul, a cautat-o prin librarii inainte de Craciun, mi-a daruit-o in momentul perfect 🙂

inca o carte: Joseph Anton – Memorii – Salman Rushdie

lectura in curs. multumesc Ioanei pentru darul pe care mi l-a oferit chiar dupa concertul de final de ’13 🙂

un film: “The Intouchables” – nu stiu cum de nu l-am vazut pana acum, il recomand cu toata inima, un film superb, scenariu bine scris, joaca actoriceasca europeana, adica pe alocuri seeenzaaatiooonaaaalaaaa

alte filme: Saving Mr. Banks, About time

ceva albume nou aparute: Jacco Gardner – Cabinet of curiosities (artist german, indie, neo-psihedelic), James Blunt – Moon Landing (pentru nostalgicii lui “You’re beautiful”) si Dhafer Youssef – Birds Requiem (tare frumos album! il reascult si il reascult…)

o emisiune ce urmeaza sa fie difuzata pe Look TV, vineri de la 22:00: Brandu’ lu’ Chinezu – 10 ianuarie cu subsemnata invitata ( in poza de pe site scrie “cantaret de folk si jazz” , inlocuiti voi cu “om care canta”, bine?) 🙂

incepe sezonul de concerte in Puzzle, ramaneti pe receptie pentru jucariile muzicale de acolo. pentru cine e curios exista pe FB o pagina de evenimente a clubului

fundal muzical pentru lectura de luni seara chiar unul dintre albumele de care scriam mai sus: Birds Requiem

Posted on

uffff….

apoi sa vina cineva sa ma ia pe sus si sa aiba grija de tot ce e in jurul meu in timp ce muncesc, ca nu se mai poate!

munca de azi a insemnat mai bine de 6 ore lipite de degete, cu nasul in laptoapa, calculator, fise, hartii

la un moment dat mi s-a facut greata, la propriu, fizic si am luat o pauza de racorit si umblat creierii pe strazi

inca mai am gust amar in gura pentru ca am luat si pastil (din acea categorie de pastil preventiv anti-raceala pentru ca in jurul meu sunt numai oameni raciti)

acum trebuie sa ma impart si nu stiu cum intre: lucrat in continuare ca am terminat de scris doua materiale etc, facut o baie buna cu spume (mi-am cumparat niste parfumate lotiuni…), pregatit cina sau similar, stat pur si simplu si uitat la TV ca sunt cam obo si toate astea pana in doua ore pentru ca trebuie sa ma culc foaaaaarte devreme ca sa pot trezi si mai devreme pentru ca sa ajung la timp la unul dinre birouri.

ei bine, cum sa fac eu toate astea in acelasi timp?!

stiu, pot sa le ordonez, sa optimizez timpii de actiune dar….

daca mi-ar lua cineva (se aude?!) de pe cap munca si cina…ce bine ar fi! 🙂

promit sa fiu relaxata dupa baie si sa nu comentez la filme 😀

p.s. pauza de scris pe blog din ultimele 5 minute nu se pune…

Posted on

o recomandare – Pi unu hiru di lana

azi indraznesc si prind curaj sa scot nasuc din casa (“nasuc” e alint absolut necesar cand vine vorba sa-mi dau curaj de una singura). voi avea si ajutoare de nadejde care, in caz ca ma clatin cu carjele cele doua, sa ma prinda inainte sa fac poc (iarasi ma alint, repet, este absolut necesar).

si nu pentru ca as fi stat de prea mult in casa fara sa ies pe la vreun concert, voi scrie ca mi-e dor de un loc unde sa ma gazduiesc confortabil si sa ascult muzica buna. fix asa cum s-a intamplat la green hours, la concertul kusak&naidin.

cum voi sunteti mai deplasabili, mai ales cei din bucuresti, o sa va anunt de o manifestare cu gust bun care se va intampla zilele urmatoare in locul despre care am mai scris, “la copac” pe numele lui. manifestarea poarta denumirea “Pi unu hiru di lână – Memorie și meșteșug aromânesc La Copac“.

programul suna cam asa:

Sâmbătă 21 iulie
Începând cu ora 16:00
Atelier meșteșuguri
Atelier culinar: plăcinte la cuptor
Atelier de dansuri
Proiecție filme documentare:

Duminică 22 iulie
Începând cu ora 12:00
Atelier culinar: gătit în curte la ceaun
Atelier meșteșuguri
Atelier culinar: plăcinte la cuptor
Atelier de dansuri

Concert Marius Batu

imi doresc mult sa ajung, sper sa si reusesc. daca nu, cand muscati din placinte sa va ganditi si la mine o secunda. (asta mi-ar prinde mai bine pentru silueta, ce-i drept, dar raman o gurmanda…)

va las cu o piesa din folclorul aroman, cu parfum adunat in 50 de ani.

Posted on

In Slatina toata lumea se uita la filme

Am ajuns la Slatina dupa un drum frumos, cu conversatii placute. S-a intamplat sa am ca partenera de drum pe Justine Coralie Gustin, critic de film, venita din Belgia special pentru a fi in juriul festivalului. Cu oamenii destepti si placuti drumul trece mai repede, asa ca cele 3 ore s-au dus, chiar si fara tigari, intr-un ritm decent 🙂

Atmosfera de aici e tare placuta, chipuri cu zambet si relativ relaxate. Povestile despre primele zile de festival le-am aflat inca de aseara…iar cand e vorba de copii care stau in sala de cinema si mai si jurizeaza filmele pe care le vad…well..se intampla lucruri 🙂 Nu va imaginati ce? Pai sa presupunem ca in film protagonistii se saruta (nici filmele pentru copii nu mai sunt ce-au fost! 😀 ) ….o sala intreaga va ofta, sopti, striga, comenta….uau! daaa! pup-o mai! treci la actiune! si altele de acest gen 🙂

Conform site-ului Dream Fest, in competitia de anul acesta au intrat urmatoarele filme:

1. Play (Joc) – Suedia – 113 minute

2. Sebbe – Suedia – 83 minute

3. Indianul – Olanda–76 minute

4. Les Geants (Uriașii) – Belgia/Franța – 81 minute

5. Lionel – Elvetia – 86 minute

6. Zaches – Bulgaria – 90 minute

7. La nouvelle guerre des butons (Războiul Nasturilor) – Franța – 100 minute

8. Magic Tree (Copacul Magic) – Polonia – 90 minute

9. Mommo  – Turcia – 94 minute

10. Micile vedete la țară – România (scurt metraj) – 19 minute

11. Micile vedete la bibliotecă – România (scurt metraj)  – 16 minute

12. Fetița cu chibrituri – Macedonia (scurt metraj) – 12 minute

13. Bardo (Balonul) – Macedonia (scurt metraj) – 14 minute

Diseara, pe esplanada din centrul orasului Slatina, vor exista cateva momente speciale pregatite de copii si (inca) o proiectie de film pe care, culmea, inca nu am reusit sa-l vad pana acum desi face parte din genul meu preferat la vreme de alintat si copilarit: Cronicile Spiderwick

Posted on

3 filme

asteptarile cand vine vorba de un film 3D, mai ales dupa ce ai vazut Avatar, sunt dintre cele mai fanteziste cu putinta. dupa ce aflasem ca in star wars doar subitrarea e 3D, am ales un altul, insula misterioasa 2 pre numele lui. de relaxare, poveste (ghost rider … no way, am pb cu inima). film asa de prost n-am vazut demult. la cinema cel putin. idee ok, scenariu de toata jena, actori de mana 2. singurul lucru care m-a tinut pe scaun a fost ca nu eram singura, ca altfel nu ar fi meritat deloc pentru cele 2 efecte speciale pe care cred ca a mizat tot filmul: o ganganie aparuta brusc si un harpon aruncat ca prin ochiul subsemnatei. pierdere de timp si bani, nu-l recomand.

“woman in black” mizeaza pe daniel radcliffe, aka harry potter. mi-am amintit tot filmul de ascensiunea lui di caprio, de la titanic la filme intr-adevar bune si n-am regasit nimic, vreun potential, in ceea ce ofera daniel acum. film de groaza (cica), reteta clasica, unele scapari de-a dreptul magice, un final care te face sa te intrebi si mai mult daca a meritat sa stai 80 si ceva de minute in fata laptopului. nu, cu siguranta nu e film de vazut la cinema. nici acasa, imho.

(astept hugo, am vazut si promo pe ecran mare, alt calibru anyway)

“a monster in paris” e o animatie simpatica pe care inca nu stiu daca sa o recomand in versiunea franceza, originala, sau engleza. starneste rasul (originea monstrului e originala), are scene simpatice, muzica e faina tare. bine, tot filmul m-am chinuit sa-mi dau seama cine si cum canta (nu ma informasem inainte) si dadeam deja din picior sa aflu mai repede. cum toata coloana sonora si parte din voci ii apartin cam singurului francez care-mi place mult, Matthieu Chedid – M – entuziasmul meu a fost justificat. in versiunea engleza altcineva preia rolul vocal al lui M, dar se descurca onorabil. de vazut intr-o seara in care nu ai nimic ce sa-ti comunici, adica film de spalat creierii intr-un mod placut.

Posted on

muzica si filme de final de saptamana

vineri a fost una dintre cele mai aglomerate zile ale saptamanii care-a trecut: lucru la birou, apoi repetitii, apoi recital la concertul “ambasadorii bunavointei”, apoi ureche atenta pentru finalistele cursei tiptil (din prietenie, nu din obligatie), apoi un somn agitat cu dureri de cap.

azi si maine voi recupera si acumula deopotriva odihna. luni si marti repetitii, miercuri si joi cu “dragoste in 3” la sibiu si cluj – concerte cu incarcatura emotionala mare (asa-s premierele) – plus ore destule de drum, plus munca si alte activitati decat muzica.

si pentru ca odihna nu inseamna doar somn, am ales muzica “uichend”-ului si filmele de vazut.

muzica e cam din zona asta

filmele ar fi cam astea…

Posted on

recomandari de filme

uneori imi pierd noptile cu folos, asa ca va recomand racoros niste filme. incep cu cel mai proaspat vazut, absolut intamplator (cum de l-oi fi scapat in 2008?!)

Blind Date/Intalnire cu un necunoscut (2008) – daca vreti ca vizionarea sa fie interesanta pana la capat, nu cititi nimic despre film, niciun rezumat. Nici trailer nu pun. Merita. In plus, e cu Patricia Clarkson de care m-am indragostit dupa ce-am vazut-o intr-un film din 2009 “Cairo Time” (in Shutter island a mai avut un rol, relativ pasager).

Pentru Cairo Time pun trailer

Pentru cea de-a doua (narativ a treia) recomandare este Never Let me Go/ Sa nu ma parasesti (2010). Nu stiu din ce impuls am mers pe mana unui amic de facebook, dar a meritat. Scenariul e scris pe baza unui roman Kazuo Ishiguro (sigur cunoasteti si filmul The remains of the day, cu acelasi autor la baza). Nu vreau sa-l povestesc, tot asa voi spune ca merita, in reperele mele.

Vizionare placuta!