eu stiu sa scriu scrisori de Dorinta
nu de Dragoste
de Dor am scris doar de cateva ori
si atunci inutil pentru ca el era langa mine
am scris si cateva de Despartire, de doua ori indecisa
dar nu, nu stiu sa scriu scrisori de Dragoste
pentru asta ar trebui, zic poetii, sa scriu cu inima
(dragostea ca o cerneala pe cord, asta suna a poezie, as putea sa invat)
iar eu cu inima nu scriu…
are fobiile ei.
eu stiu sa scriu scrisori de Dorinta
nu de Dragoste,
chiar cred ca cea mai frumoasa declaratie este
“te vreau” nu “te iubesc”
pentru ca “te vreau” inseamna un abandon mai mare
de tine, de trup, de vesnicie
o Exclusivitate perfecta
in doi
eu stiu sa scriu doar scrisori de Dorinta
de Dragoste…nu
inca-l astept pe Nebun
ieri am vorbit cu un prieten drag la telefon despre anul asta. se pare ca deja il putem barfi pe 2011 si ce-ar putea sa insemne el pentru ca, iata, doi oameni ca noi, cu stiluri de viata si istorii de viata total diferite, ajung sa spuna, la 30 si un pic de ani, ca limita fizica e aproape, ca limita nuronala de avarie risca sa se instaleze mai repede decat cea a parintilor nostri si ca da, viata e o chestiune de alegere. oricat ar fi de complicat, exista o zona de libertate pe care trebuie sa o aperi cu toate fortele de “inrobirea” in fata confortului si acumularilor si nefericirii. legat de munca, niciunul din noi nu pledeaza pentru traiul boem, fara munca, in dulcea reverie poetica si moarta de foame…dar ma intreb “ce” ii asteapta la capatul drumului asta nebun si inconstient pe o parte din cei pe care-i cunoastem, care nu fac altceva decat sa munceasca in nestire si sa acumuleze?? raiul? starea de gratie? sau o pensionare cu creierii varza si vacante mai prelungite la bai, cu case cu 7 dormitoare si masini pe care nu le mai pot conduce de teama unui atac cerebral? suna sinistru, stiu, dar cred ca stiti la ce tipologie de indivizi ma refer acum.
de revelion, la miezul noptii, nu am apucat sa imi pun o dorinta. cred ca insa nu e tarziu sa-mi doresc sa ma las sa fiu fericita. (ioi, cum a sunat asta : ) 🙂 ) avem noi oamenii o rezistenta in fata fericirii, ceva de speriat!! 🙂 daca nu e a noastra? daca nu e de fapt ce nici nu indraznim sa credem? daca nu meritam? daca intelegem gresit? dar oare nu e prea complicat? 🙂 🙂
