cuib

locuiesc din ce in ce mai departe
si mai sus
daca strecor mana printre amintiri
pot sa trag de linia orizontului
pana devine arc
in locul asta ma simt ca o delta
cu aorte deschise precum niste canale
pe care sa treaca tutun, poezie si pasari
si din cand in cand cate un om
cu vesta de salvare

uneori lucrurile din jurul meu
se transforma in puncte
ca si cum m-as indeparta de mine in mine

locuiesc
in cel mai departe
si cel mai sus
si cel mai temator
gand al tau

despre 3 + 2 evenimente

oare astazi imi iese sa scriu un pic? au fost zile pline, si cu munca si cu rasfat, asta insemnand in primul rand ochi lipiti de monitor, telefoane si abia apoi o lene la soare si oameni faini in jur. despre munca e mai putin interesant de vorbit, insa trei sunt evenimentele despre care as vrea sa vorbesc. dintre cele de rasfat 🙂

primul s-a numit “seara scriitorilor anonimi”, s-a desfasurat “in culise” (fostul prometheus). am ajuns acolo pentru doua femei care-mi sunt dragi: camelia capitanu si anca duma, ce urmau sa fie prezente pe scena, lecturand din ganduri inscrise pe site-uri personale sau scrise de mana…. proiectul suna interesant, s-a dovedit a fi o seara placuta si tihnita, intr-o lume de emotii. recunosc, perspectiva spectatorului in fata mainilor care tremura de emotia dezvaluirilor de natura personala a fost cel putin interesanta. acum cam stiu cum arat in unele momente 🙂

locul nu s-a schimbat: aceleasi lumini difuze, aceeasi scena, cumva aceeasi lipsa de aer. cele 2 ore au trecut repede si frumos, fara intarziere prea mare fata de ora anuntata. sunt curioasa daca dorinta organizatorului (alina buleanu) va avea in continuare contur si ecou 🙂

al doilea eveniment care merita povestit a durat 2 zile si s-a intamplat La Copac. “arome din mirifica delta” a insemnat o colaborare prietenoasa intre carciumioara de jupani si pensiunea perla din sulina. s-a mancat peste gatit cum trebuie, cum rar am intalnit sau avut incredere ca se intampla. nu am rezistat si in ambele zile am poposit la rasfat culinar si muzici condiment. lume multa, soare bun, vanticel de alungat fumul gratarelor, atmosfera asezata si chef de vorbe in paharul sau ceasca fiecaruia. da, m-am rasfatat 🙂

al treilea eveniment a avut loc ieri la scala. l-am mai anuntat si cine nu a reusit sa ajunga a pierdut o alta perspectiva muzicala a unui proiect rock care tot tine de niste ani si nu se mai termina 🙂 unplugged pentru tata – trupa timpuri noi – da, asta a fost un concert. vor aparea poze pe FB si net, vor incepe ecouri. ce-am vazut ieri mi-a placut pentru munca din spatele show-ului, pentru reformularea muzicala. si doar abia ii vazusem in formula electrica, teoretic ar fi trebuit sa ma satur 🙂 ei bine…nu

urmeaza doua evenimente la care voi participa cu siguranta. bine…unul e legat de mine 🙂 maine, la clubul taranului, cant impreuna cu raul. o alta perspectiva asupra muzicii pe care o scriu, cu doi solisti “pacatosi” 🙂 fiind spectacol si nu concert, lucrurile incep la 9, maxim 9 si un sfert si se desfasoara fara pauza.

pe 1 mai insa, nu am de cantat, am de calatorit pana la vama veche, unde si fara soare tot o sa fie incinsa atmosfera. La Copac isi deschide loc de petrecut si papat bun si in vama, pe care va sfatuiesc sa-l cautati daca veti fi in zona. nu de alta, dar chiar la deschidere canta niste baieti si … tadaaaaa…kulturshock! dans nebun si chef idem 🙂

telefonul a sunat doar de 3 ori de cand scriu. ma intorc la ale mele

sa ne vedem sanatosi 🙂 eventual si maine 😉

hai sa fie si o mostra de kultur shock 🙂

sa va cresteti buni

in 2006, in delta, cai salbatici dormeau uneori pe mijlocul ulitelor pline de nisip din Sf Gheorghe. nu mai vazusem pana atunci animalele astea minunate altfel decat cu fraul pus. am “prins” si o alergare a lor haotica prin sat si apoi spre dunare/mare.

in 2011 se intampla ce stiti deja. ati vazut imagini, ati urlat poate, nu ati inteles, v-ati intristat, ati simtit ca se cutremura lumea aceea de bun simt de care inca va mai inconjurati. pe facebook puteti gasi informatii despre cum puteti sa ajutati macar un pic. eu voi face tot ce pot.

despre ziua de ieri se vehicula ca e ultima. personal, cred in apocalipse individuale, nu de film. pentru ce-am simtit legat de caii salbatici da, a fost ultima data cand am crezut ca omul e bun in esenta. bunatatea se educa si se invata, nu tine de natura umana. una cate una, naivitatile mele dispar.

sa va cresteti buni!

acum la tvr cultural se difuzeaza un concert minunat Ryan Adams.