e cool sa fii prost?

ma sperie incultura semenilor mei mai tineri. nu sariti in sus, mai exista o speranta, e vorba doar de o parte din ei…

diferenta de varsta intre mine si o parte dintre cei despre care voi scrie acum este de 10-12 ani, de aceea cuvantul “tanar” are in scriitura asta a mea de luni dimineata rol de reper de varsta, comun, pentru cazurile destul de numeroase cu care am intrat in contact in ultima vreme. ma uit si ma sperii.

citesc un articol in care un tanar jurnalist isi exprima opinia despre teatru (i se pare inutil) si despre Oana Pellea (nu are rost sa mai scriu ce, ca e jenant) scrisa intr-o lirica subtire de manea

un realizator tanar de emisiuni matinale TV ma intreaba despre trupa “Timpuri Noi” – “De unde-s baietii? din Bucuresti? Ce canta?”

un tanar DJ de radio, post privat si pe vremuri cu stil, intreaba despre o trupa cu istorii muzicale mai batrane si decat mine “Ce pu…a mea canta astia?”

e cool sa fii prost? sa fii, teoretic, formator de opinie, si sa nu ai habar despre ce scrii sau difuzezi?

in curand lucrurile vor sta oare asa? “am vazut poza lui Einstein, ce tripat omu’! teoria relativitatii nu exista, “frate”. Beatles – am auzit de ei, i-am vazut in postere prin Londra, cred ca aveau concert (frate, cat am baut la Londra!) , Kafka – o incercare de hipstereala ruseasca, Hitler – super tare. Si in definitiv, Romania unde se afla pe harta?”

si in orice, dar absolut in orice, venerabila vorba “ce pu…a mea”, ca deschidere de discutie pentru orice, ca adjectiv, ca opinie…

cunosc tineri, din aceeasi categorie de varsta, care citesc literatura, care asculta muzici si de-acum 100 de ani si de-acum 2 zile, care inteleg ca pentru a vorbi despre ceva atunci trebuie sa ai un minim habar inainte sa deschizi gura.

sunt, la randul meu, un om tanar, dar parca ma imbatranesc cei care au 25 de ani degeaba si mai fac si caz din asta. am scris despre acest segment de varsta desi am intalnit destui oameni de 30 de ani si peste cu probleme similare. dar parca mai putini in orizontul meu social…

evident, s-ar putea sa intalnesc eu toate exceptiile…din zona media, culturala…

primavara cu “drosofile”

la inceput am tot rugat iarna sa vina, cu zapada si tot tacamul. ne-a scos limba, ne-a lasat pe uscat de craciun (pe noi astia din bucuresti mai ales), de revelion nici nu mai zic. apoi s-a pornit sa ne bruieze psihic vreo 2 luni si jumatate (ca tot a nins ieri dimineata). acum ne rugam de primavara, doar-doar, si vin specialistii si ne spun ca sarim intr-un 20 de grade brusc duminica, revenind apoi la un 13-14 cu ploi si vantulet saptamana viitoare. propun sa nu ne mai dorim nimic referitor la vreme si sa o lasam de capul ei, ca tare mi-e ca tot valul de dorinte impreunate zapacesc norii si curentii de aer…

si daca e legat de primavara si de explozia de hormoni, va anunt ca un articol aparut astazi spune cu profunda stupoare stiintifica: masculii din gama “musculitei de otet” isi inghit amarul cu alcool daca nu reusesc sa “intelegi-voi-ce” cu femelele. daca ar fi sa ma iau dupa descoperire, creierul mustelor nu difera cu nimic de. da, dupa “de” nu am scris niciun cuvant, asa e. am pus punct, ca iarasi zice lumea ca “ii” persecut…(desi, martori imi sunt cei care vin la concerte ca nu e asa)  😀 in articol, o fraza dementiala: “Oamenii de ştiinţă au pus un eşalon de 24 masculi de musculiţe de oţet în două situaţii-limită.” 😀 😀

va anunt o situatie deloc limita, ci aniversara. la finalul lunii martie aniversez 3 ani de folk-jazz sub Luna Patrata. 🙂

“sharing”-ul prin beton

iarasi am adormit cu greu asta-noapte, pe la 4 inca citeam fel de fel de prostioare pe net, culcusita in pat si incercand sa ignor certurile vecinilor de sus, cu plans si scene dramatice. viata intre betoane inseamna “sharing” aproape pentru orice, de la stranutul din baie pana la (si mai ales) crize nervoase. pe bune ca ii compatimesc…si nici macar nu ma mai deranjeaza zgomotul. am o senzatie de parere de rau si atat.

ieri am mers un pic prin ploaie, fara accesorii, pe sub copaci, catinel asa…n-am gandit nimic, toata energia mi-am concentrat-o pe simturi. o bucurie mica si necesara. e o perioada agitata, am multe pe cap si multe de facut…singura nebunie e fuga mea la cluj si cantatul de una singura.

vineri e concertul BiMS la clubul taranului. piesa lor, “tricoul”, a fost pe locul 1 la guerilla, apoi a coborit un pic, acum iarasi urca spre 1. e meritul piesei si a celor care au urechi de auzit si gand bun de votat 🙂

sambata la music hall e concertul lui adrian berinde. masa e rezervata, starea de muzica exista,  prieteni faini or sa fie. duminica il vor vedea clujenii in diesel club…adica va canta “acasa” 🙂

pentru zilele urmatoare s-a anuntat mai mult soare…daca iarasi cand ajung la cluj e frig, inseamna ca ceva nu-i bine 🙂 oricum, pentru bucuresti…sa vina caldurile cele mari! am aer conditionat, m-am scos! numai creierul si sufletul sa-mi fie functionale, ceea ce va doresc si voua.

inca ceva, o recomandare de lectura, mai mult sau mai putin astro-poetica, semnata Vanda

ce putin mai e pana la concertul Sting…

And this river’s done running
And my time will come soon
Carried to the great ocean
By the drag of the moon