Organizatoric vorbind, Festivalul “Chira Chiralina” nu a ajuns la a 4-a editie degeaba. In primul rand pentru ca in Braila organizarea de evenimente culturale nu este intamplatoare. Exista festivaluri, expozitii, targuri si multe multe proiecte de cultura despre care nu doar romanii aud. Ca si la Calarasi, se investesc bani in cultura si asta nu poate decat sa ma bucure. Conditiile asigurate sunt de tip “confort” nu “simpla decenta”, programul este strict (fiecare seara de festival a inceput la ora la care trebuia sa inceapa si fara intarzieri), after-party-urile au fost in fiecare seara altfel, in mai multi sau mai putini, dupa cum se adunau din trenuri sau autocare concurentii.
Am intalnit oameni noi pentru folk si frumosi. M-a bucurat foarte mult ca stand pret de 3 zile, adica tot festivalul, am mai putut sa stau si eu de vorba cu oameni de care doar mess-ul ma mai salveaza de la distanta.
Premiile au fost acordate oamenilor la care ma asteptam sa fie pe podium. Ordinea nu s-a potrivit foarte bine Continue reading “Braila – partea a II-a, festivalul”