in timpul selectiei nationale am urmarit cu atentie fiecare prestatie a concurentilor. piesele le stiam deja…
am comentat mult pe twitter, pentru fiecare dintre piese.oricum, puteau sa cante oricat de bine toti concurentii, eurovisionul nu inseamna interpretare ci compozitie, iar aici am spus inainte de 10 martie ce impresie mi-au lasat piesele inscrise in concurs.
dupa terminarea votului au urmat o serie de interviuri si discutii. trist sa spui trupei castigatoare ca nu va veni cu premiu de la baku si ca nu au nicio sansa. omori speranta de tot si mai ales bucuria unor oameni care au castigat. ca iti place sau nu ce a ales publicul, mandinga a condus detasat, a primit un numar de sms-uri impresionant, merge mai departe. in plus, o parte a juriului a validat optiunea telespectatorului. sa nu uitam ca totul a urmat regulamentul….nu? 😀
faptul ca o parte a discutiilor s-au dus inspre “piesa in limba rromani? no way” ma intristeaza un pic. electric fence a avut compozitie buna, orchestratie buna, voce buna, prezenta scenica buna. daca tehnicele astea nu conteaza pentru ca versurile sunt in limba minoritarilor rroma (si nu ma refer la publicul larg, ci la populatia de la care am pretentii), inseamna ca nivelul de toleranta a scazut dramatic…si asta e pacat pentru sufletul unei natiuni. sau iarasi gresesc cand voi scrie ca problema cea mai mare este nerespectarea de insasi majoritatea romaneasca a pretentiilor culturale si sociale pe care le doresc a fi respectate de minoritati. asta e alt subiect insa…
pana la urma o competitie inseamna asumarea, de catre fiecare dintre participanti, a esecului. victoria are alt regim. avem o trupa care reprezinta natiunea. si stati ca vin alegerile, daca tot asta a fost umbrela de concept a tvr…votati cu cap!