Jurnal de album 2014 – fila 12

Incep relatarile cu ziua de vineri de saptamana trecuta. O zi plina-plina-plina dar cu doua momente notabile: am gasit rochie de scena si am fost la Andrei Partos in emisiune.

Chestia cu rochia sa nu vi se para o frivolitate, ca nu e. 😀 De fiecare data am probleme majore cu gasirea “acelei rochii” care sa defineasca si ea momentul muzical pe care il am de sustinut. Daca as fi vedeta de lucrul asta s-ar ocupa altii. Dar nu-s si nici nu intentionez sa devin, asa ca de obicei agonizez cu cautarile. Anul asta lucrurile au stat altfel: aveam in minte ceva, am gasit pe net un loc care parea promitator, m-am programat si…am ajuns! Am gasit la Dona Kyros o atmosfera tare frumoasa si un om care m-a ajutat mai mult decat crede ca a facut-o 🙂 Am rochie pentru concert. Rochie pictata, personalizata pentru eveniment. Nu o am fizic, maine ma duc dupa ea 🙂 Mi-am luat insa bonus o alta rochie pentru conferinta de presa….care a avut loc ieri 🙂 Daca mergeti acolo sa spuneti de unde ati aflat, bine? 🙂

Mostra mica:

Alina Manole - conferinta de presa - Fericirea de Luni

Vineri noaptea am mers la Andrei in emisiune. Ca de obicei dialogul cu Psihologul Muzical ma binedispune si ma energizeaza. Am pus piese, am cantat live, am povestit. Am primit intrebari foaaarte foaaarte multe si multumesc ascultatorilor! Am avut si doua “revelatii”. 1. cineva mi-a spus ca am numarul destinului 3 (si am disc cu cifra 3, da? 🙂 ) si 2. cineva m-a intrebat daca sunt nascuta intr-o zi de Luni (raspunsul este da….si iata inca un “semn”, de data asta pentru albumul cel nou) 🙂

Trec la saptamana curenta…

Discul e gata! L-am ridicat ieri, Luni, de la fabrica in timp ce incepea furtuna. In masina am asteptat cateva minute bune inainte sa-l deschid. Apoi i-am dat play. Am sarit de la o piesa la alta repede-repede. “Merge”, am zis victorioasa. Apoi am asteptat sa scada pulsul sub bitrate-ul de 200 🙂

Ieri (luni), pe 26 mai, a avut loc conferinta de presa la care i-am invitat pe toti acei oameni care vreme de jumatate de an, de cand dureaza povestea Fericirii de Luni, m-au sunat macar o data sa ma intrebe ce mai fac, daca mai pot, cum merge munca la studio. Oameni care au scris sau au vorbit despre lansare in mod constant, oameni care m-au sprijinit, oameni cu care am incheiat contracte faine 🙂

Gazde am fost noi, adica subsemnata, Raul, Victor si Adrian. Locul intamplarii: Caffe D’Arthe, acolo unde Vlad Eftenie a facut fotografiile.

Alaturi de mine si (trebuie sa recunoastem) cei mai punctuali au fost o parte dintre castigatorii campaniei blogal initiative. La finalul acestui articol veti avea linkuri catre toate articolele care au participat in campanie 🙂

Tot ieri, ca deh, era Luni, s-a lansat noul website. cel vechi era din vremuri de joomla amintire (pentru cunoscatori). Multumesc Alex Ciuca si Superior Media !! www.alinamanole.ro va asteapta si el, pe langa blogul acesta care dupa lansare si dupa odihna de dupa…isi va gasi si el alt chip 🙂

Tot ieri, pentru ca tot deh si tot Luni, am lansat in eter single-ul albumului. (suna prea comercial totusi “single”….). Reformulez: piesa care da titlul albumului se afla, integral, pe youtube 🙂 Fericirea de Luni e disponibila oricum si pentru zile de Marti, Miercuri, Joi…si tot asa 🙂

Astazi, marti, (intre timp e miercuri….) pot anunta ca nu mai sunt bilete nici pentru seara de 3 iunie. Adica mai sunt vreo 2, dispersate in sala teatrului. Exista insa un concurs activ pe Foreverfolk!!! Se ofera, contra unui comentariu de poveste, 2 invitatii de cate doua locuri. Pot participa si cei care au bilet in prima seara si nu, nu jurizez eu! 🙂

O sa anunt si ca voi incepe sa raspund la telefon mult mai putin. Sper sa nu se supere nimeni dar e saptamana de dinainte de lansare. In afara de mama, colegii de scena, partenerii activi media (a se citi regulile de parteneriat pe care le-am mai anuntat o data si de la care nu voi face rabat deloc), contabilitate si institutii publice…telefonul va fi pe post de robot care va primi sms-uri 🙂 Prietenii stiu de ce si mai stiu si ce au de facut 🙂

Iarasi am scris articol lung cat o zi de post (sau de dieta)…

Ufff….!

Iata toate articolele care au participat in campanie si pentru care multumesc, cu plecaciune si drag, fiecaruia dintre cei care au raspuns la provocarea campaniei:

 

Jurnal de album – fila 11

Incerc sa mai adun ce s-a mai intamplat si ce e planificat sa se intample. Tacerile de blog nu-mi prind bine, sunt singurele momene de pauza adevarata. Erau, ca uite de cand n-am mai scris…Nu mai apuc nici sa citesc si asta ma roade, mi-e dor de hartie si de lumile dintre coperti. Ultima data am deschis o carte acum o saptamana si dupa 2 pagini am adormit, cu lumina aprinsa si motanul din dotare la picioare. M-am trezit dupa 2 ore  amortita (sa adormi intr-un cot e o performanta) si m-am mutat in pat fara carte, desi evident nu m-a mai luat somnul si am petrecut cateva ore gandindu-ma la lucrurile care mai sunt de facut.

Vestea buna e ca astazi sunt mai putine lucruri de facut decat saptamana trecuta 🙂

Adica am album dat in lucru, am coperta pentru care am dat BT la tipografie direct ca sa imi pot asuma toate greselile ulterioare ( 🙂 ) , am fost la Neatza de la Antena si avem doua fragmente pe youtube care suna “ca pe disc” desi va pot garanta cei de-acolo cam cum a decurs montarea si demontarea echipamentelor. Preferabil sa ascultati “legat” cele doua fragmente pentru ca am facut o trecere intre piesele pe care nu o veti regasi in concert cu siguranta 😉

In Jurnalul national a aparut cifra exacta a locuitorilor planetei pe care o denumesc Luna patrata 🙂 Pentru cei care doresc sa afle si statistici si povesti de album, articolul este numai bun de lectura AICI

Azi am fost in studioul Adevarul si discursurile politice nu ne-au incurcat prea mult interviul live, maine merg pana la teatru sa mai pregatim una-alta, apoi la repetitie, apoi la eventim, apoi la club unde e eveniment frumos. Pe 26 mai, luni, desigur, va fi intalnirea noastra, a celor care am muncit la acest album, muzicieni, parteneri media, bloggeri, prieteni. Facem audite de album si povestim. Exista cativa invitati speciali, bloggeri care participa la campania initiata de Blogal Initiative, si care vor avea ocazia unei prime auditii. (btw, campania dureaza pana pe 24 mai, asa ca cine vrea sa participe sa dea click frumos aici)

S-au anuntat si castigatorii albumelor oferite prin let’s rock: – Mocanu Catalina, – Popa Dana Maria, – Dusmanu Bogdan

Mai este un concurs in desfasurare care consta in invitatii la lansare pe Foreverfolk. Aici se incheie zona de comentarii si povesti pe 30 mai. Eu zic sa scrieti 🙂

Nu, nu particip la jurizare in niciuna dintre situatii. 🙂

Pregatirea proiectiilor video este in desfasurare. Nu se poate fara ele, mai ales la lansare. Uneori, asa cum stiu mai ales cei din Bucuresti, le ducem cu noi si in spatiile de club.

Inca nu am rochie. Asta e o MAAAREEE problema!!!!!!!!! Nu mai apuc sa ajung in singurul loc unde am descoperit ceva pe gustul meu. Drumurile in Bucuresti sunt uneori prea lungi intre destinatii…Sper ca vineri (imi pun dead-line-uri) sa ajung macar cat sa vad daca si la fata locului exista o solutie. Daca nu, o sa ma mai plang pe facebook despre cat de greu e sa gasestei “acea” rochie, pe gustul tau si pe masura momentului. Am scris “rochie” sau “rochii”? 🙂

Vineri noaptea va dau intalnire la Psihologul Muzical cu Andrei Partos. Pe la 12 si ceva (noaptea, da) incepem sa vorbim. Nu doar despre album, garantez! 🙂

Mai sunt inca bilete. Mai multe decat maine cand, pentru ca am drum la Eventim, sunt delegata de cativa oameni sa le cumpar si lor. Nu inteleg de ce refuza invitatiile 😀 (glumesc, evident ca inteleg ca ma inteleg si asta e fain tare)

Mai sunt destul de multe de facut si (din nou) prea putin timp. Incerc sa nu intru in panica. Apoi ma gandesc ca pentru sufletul meu merita toata agitatia aceasta. Sper sa merite si pentru cei care vor asculta albumul. (pentru cei care nu au cum sa ajunga la lansarea din Bucuresti albumul va fi disponibil la vanzare pe site-ul bestmusic.ro , acolo udne sunt ci celelalte 2+1)

Motan alb trage de mine, la propriu (se catara pe scaun si intinde labuta sa ma faca atenta), sa iau pauza de tot si sa-l alint. Eu pot considera ca m-am alintat scriind pe blog.

Plecaciune si drag!

Bloggeri din toate tarile, avem campanie!

Eu scriu pe scurt despre ce este vorba, iar bloggerii activi sunt invitati sa intre pe Blogal Initiative si sa se inscrie in campania dedicata.

Avem doua piese: Fix in seara asta si De 30 de ani. Ambele vor fi pe albumul Fericirea de Luni. Invitatia campaniei este sa ascultati aceste variante live, cu defectele lor cu tot 🙂 . Sa alegeti una dintre ele care va da o “stare”. Apoi sa scrieti de pe blog, respectand niste reguli minimale, descrise pe pagina campaniei.

Premiile constau in albume. In plus, pentru bloggerii din Bucuresti, exista 5 invitatii la auditia in premiera a albumului, intalnire care va avea loc intr-un loc frumos tare, in cerc restrans, pentru cei care au muncit in ultimele luni la jucaria aceasta 🙂

Iata linkul campaniei: http://blogalinitiative.ro/campanii/piesa-ei-este-povestea-ta

Le multumesc lui Chinezu si echipei Blogal Initiative pentru ca mi-au dat ocazia sa ne adresam unor oameni pe care nu-i cunosc dar ii citesc 🙂

Va anunt inca o data ca s-au pus in vanzare biletele pentru a doua seara de lansare de pe 3 iunie. Pentru 2 iunie nu mai sunt bilete, fapt pentru care va multumesc nespus! 🙂

Mai sunt inca doua concursuri in desfasurare: Pe portalul ForeverFolk (unde aveti de scris o poveste de Luni) si pe Let’s Rock (unde, daca ati cumparat bilet, trebuie sa trimiteti seria biletului si intrati in alta poveste) 🙂

Cand nu stii ce inseamna “Ghimnde silopter”

Acum cateva zile scriam despre violenta domestica. Incercam de fapt sa scriu despre asta, dupa o serie de intamplari succesive care mi-au aratat ca lumea de langa mine e inca in regula…

Ca raspuns la acest articol, o prietena comenta pe facebook: “mult mai grav mi se pare actul de violenta extrema asupra copiilor….femeile pot riposta, copiii nu!“. I-am dat dreptate, apoi mi-a tot sunat in cap faptul ca parte dintre adultii-victima sau adultii-agresori au fost copii al caror context de familie a avut componente agresive (fizice sau emotionale).

Astazi am citit in descrierea unui material adresat bloggerilor urmatoarele: “Nici nu știm cum să începem, pentru că este un subiect foarte delicat. Un subiect despre care n-am crezut c-o să-l abordăm vreodată. Și nu pentru că suntem reticenți la astfel de subiecte, ci pentru că n-am crezut că există așa ceva. Este trist, foarte trist“. Da, este cea mai sincera descriere si o stiu. Campania la care se facea referire se numeste “Copiii fara eticheta”

Aleg greu campanii in care sa ma implic, poate pentru ca sunt mai mult artist decat blogger. De data aceasta insa o fac cu toata inima.

Cateva date de sondaj (aici sociologul de mine e trist de rezultate) arata faptul ca 38% dintre parinti recunosc abuzul fizic asupra copiilor in familie si ca 63% dintre copii afirma ca sunt batuti acasa de catre parintii lor. Pentru multi dintre parintii intervievati o nuia sau o urecheala aplicata nu inseamna abuz fizic…ci un act de corectie normal. Nu stiu pentru cati dintre parintii care citesc rezultatele lucrul acesta au reactia “ei, si ce mare lucru daca ii dau o palma“…sper ca pentru prea putini…

Dincolo de date exista insa experiente personale. Despre asta voi aminti aici. Da, din pacate stiu cum arata un adolescent ca rezultat al unei educatii facute cu palma. I-am vazut angoasele, trauma. Va fi un adult cu probleme de rezolvat si ii doresc sa poata face asta. Cunosc femei adulte ai caror parinti au optat, unul prin tacere, altul prin executie, pentru corectii fizice. Cunosc si barbati adulti batuti in copilarie care inca sufera si inca traiesc cu furie inantru. In vremea copilariei nu, nu au avut cum sa riposteze… Fiecare dintre adultii la care ma gandesc sunt ceva mai tristi, mai frustrati, mai apasati.

Nu exista numai forme fizice de abuz si cred ca abuzul emotional este subestimat…

Am cunoscut mult prea multi adulti a caror copilarie a fost marcata de “Nu esti bun de nimic“, “Uita-te la tine cum arati“, “N-o sa faci nimic in viata asta“. Nu voi putea intelege niciodata cum un parinte poate face asta unui copil. Ii voi numi doar “nascatori de copii”…ca parinti…nu pot…

Pentru cei care sunt mai sceptici si nu isi pot imagina prea bine cam cum e actul de violenta asupra unui copil voi sugera un exercitiu de imaginatie.

Aveti 80 de cm inaltime…cam cat piciorul unei mese de bucatarie. Nu ajungeti inca sa vedeti ce e pe masa. Un om-mare sta in picioare langa voi si va doare gatul cand va uitati in sus. Il iubiti mult, nu stiti exact de ce si cum, stiti doar ca il iubiti si gata. Si in timp ce va uitati in sus, primiti o palma care va da jos. Sunteti si mai mic. Si doare al naibii.  Motivul pe care il auziti: “pentru ca ghimnde silopter“. Nu intelegeti ce inseamna cuvintele acestea pentru ca nu v-au fost explicate niciodata. Sau poate nu vi se spune nimic si auziti doar un urlet, atat de tare incat va acoperiti urechile…si pentru ca faceti asta mai primiti o palma…

Stiu, sau sper, ca pentru foarte multi dintre cei care cititi acum, acest exercitiu e inutil, ca nu va puteti imagina sa dati intr-o fiinta mica, ce nu stie cate stiti voi despre viata si care nu e vinovata pentru nimic din ceea ce parintii vostri poate au facut, sau sefii de la birou…

Stiu si sper ca, daca aveti bloguri si pagini de facebook, sa promovati aceasta campanie.

Femei, barbati, stiu ca traim intr-o tara in care unul din proverbe spune “bataia e rupta din Rai”. S-ar putea ca semnificatia acestui proverb sa fie alta decat ni s-a spus. Poate semnifica faptul ca “bataia” a fost rupta din Rai si coborata in Iad, acolo unde ii este locul.

Cursa vietii

Campania “Cursa vietii” este dedicata strangerii de fonduri pentru diagnosticarea corecta a leucemiei la copii si adolescenti si pentru depistarea din timp a infectiilor la pacientii imunodeprimati / transplantati, prin procurarea de aparatura medicala performanta si prin imbunatatirea conditiilor din laboratoarele de genetica moleculara. Laboratorul de Oncopediatrie de la Fundeni va fi beneficiarul, prin dotarea de echipamente.

In Romania, sunt  internati peste 5000 de copii si adolescenti diagnosticati cu leucemie si alte tipuri de cancer, iar anual se inregistreaza alte 500 de cazuri. Multi dintre acesti pacienti provin din medii defavorizate social.

Daca doriti sa sustineti aceasta campanie puteti trimite un SMS cu valoarea de 2 euro la numarul scurt special 890, oferit gratuit de Vodafone, Orange, Cosmote pe toata perioada campaniei (nu se precepe TVA). Daca vreti sa donati mai mult, pe site-ul campaniei aveti conturile bancare. In plus, puteti directiona cei 2%  din impozitul pe venit.

protest impotriva manelizarii jurnalismului

nu stiu cand si cum va uitati voi la tv, dar dupa mizeria antenei din show-ul capatos declar protest (nu, nu m-am uitat la emisiune, nici la filmul de pe site,  am citit oameni instruiti si de bun simt care au comentat povestea si pana si ideea in sine are penibil consistent). niciunul dintre posturile din concern nu vor mai fi vizionate pe televizoarele din casa pana cand voi citit/auzi ca s-a mai schimbat ceva. stiu ca probabil nu contez in ecuatia de rating, stiu ca oricum nu depindeam de badea ca sa adorm, dar de data asta “jurnalismul” tolerat in casa antenelor a intrecut orice masura. faptul ca stimabilul nu a fost dat afara spune mult despre goana dupa senzational. din pacate, actiunea respectivului se rasfrange si asupra colegilor sai, dintre care unii isi fac meseria foarte bine.

protestez impotriva manelizarii jurnalismului din romania.