Insomnia la masculin

alina

Ma bucur de caldura casei, intr-o comoditate care-mi aminteste de vara. Am o anumita amortire in miscari care ma face sa seman un pic cu motanul batran de pe langa mine. Am o carte din care am mai citit cateva pagini cu spatele la calorifer si un picior pe masa. Am o muzica in surdina, cea mai potrivita dintre muzicile pe care le-as putea asculta in seara asta de octombrie. Am si tigari! Uhh! Ma speriasem ca trebuie sa ies din casa acum. Nu ca n-as fi dat nas cu noaptea, dar mi-e bine asa.

O linie simpla de timp intunecat, cu o insomnie care ma vegheaza discret, elegant. Insomnia e la masculin.

El, Insomnia.

Hai ca am dreptate! I-am simtit imbratisarile de atat de multe ori incat as putea sa si certific ca da, El, Insomnia, este din cand in cand cel mai potrivit masculin din noptile cu ochi mari ale unei femei. El, Insomnia, e companion perfect pentru carti (ii vor placea lecturile tale), filme (de umplutura, la TV), si se amuza fara zgomot la lecturile de statusuri de FB . Foarte important: nu-i pasa daca iti faci unghiile la 3:00 am si nici daca deschizi frigiderul de 10 ori, din care 9 cu vinovatie, ca e noapte si te-ai ingrasat un pic si ar trebui sa slabesti si da, de maine…

Mai am un pic si-l invit la un pahar cu vin. Dar pentru asta ar trebui sa ies din casa pentru ca n-am sticla cu vin. 😀 Asta-i nasol cu El, Insomnia: orice-ai face, nu va face nimic din ce un telefon ar face. Asa ca mai bine stau si mananc struguri luati acum 5 zile, mere si “haribo”.

Inchid aici. De noaptea asta profit.

22 octombrie – Joia Pacatosilor – Alina Manole & Raul Kusak , Teatrelli

24 octombrie – Fericiri de Octombrie – Alina Manol trio, Clubul Taranului

Cochetarii de 13

uite ca iarasi vin cele 2 zile si jumatate de pauza de lucru (teoretica pauza… ca am de scris si de facut destule). ma zapaceste un pic soarele din ferestre, acum 2 nopti plimbam Bucurestiul la brat si era incredibil de cald 🙂 , asta-noapte priveam printr-o vitrina de cafenea cum cad picaturile, astazi nu stiu cu ce sa ma imbrac pentru ca voi iesi din munci la o ora intre soare si seara si parca vad ca ma voi intoarce tarziu…

cochetarii … 🙂

acum am vazut ca e vineri 13 si ma amuz. 13 imi purta noroc pe vremuri cand aveam grija sa vad semnele. acum am grija sa nu le vad, le aman pentru ca mai am ceva de facut, de trait, de ingropat, de ras, de inteles. in aceasta vineri 13 m-am trezit zambind, stiu si ce am visat si am visat al naibii de frumos. parafrazand un prieten “am visat ce merit” 🙂

abia astept sa plec, sa fac mii de km, sa cant, sa ma musc de ultima falanga a degetului mic ca sa stiu ca-s treaza.

abia astept sa fiu Inima si-atat.

toamna se indragostesc povestile

4 vesti bune

Nu prea am timp de scris intrucat se apropie concertul de la excelsior. pana duminica mai e un strop de timp si sunt muuuulte de facut si de organizat. nu am gasit inca “acea” rochie…mi s-a parut ca o gasisem apoi evident ca m-am razgandit 🙂 . si asta e problema aceea soft…

“Bucataria” de spectacol o las insa pentru altadata povestirilor.  mai bine scriu ca ieri, in prima zi calda dupa multe vreme, m-am trezit cu nervi si am dat vina pe soare. dupa ce mi-am dat seama ce fac am inteles cam cat de mare e stressul si am iesit la plimbare lunga cu prietena mea, ca doar de asta exista prietenii, sa te suporte cand esti cu fundul in sus desi nu poti sa spui ca nu se intampla lucruri bune in jur 🙂

In categoria vesti bune sau lucruri frumoase sunt asa:

1. Nicu Alifantis a acceptat sa fie alaturi de mine la aniversarea Lunii Patrate. Pentru mine asta inseamna … intelegi voi cat si cum, mai ales ca este unul dintre “responsabilii” fara voie ai reintoarcerii mele catre muzica 🙂

2. Am raspuns unui interviu in Jurnalul National, a aparut inca de aseara pe internet si poate fi citit comod cand prindeti vreo pauza 🙂

3. Pe 15 aprilie, la Teatrul National se va desfasura Gala On Air Music Awards, un eveniment pe care il sustin dupa o documentare riguroasa  🙂 Despre proiectul acesta puteti citi pe site-ul evenimentului sau pe facebook. Pe scurt, e vorba de Grammy-urile romanesti. Ce mi-a placut vazand proiectul nu este neaparat existenta categoriei “cel mai bun folk” (desi aici normal ca am slabiciunile mele) ci faptul ca si rock-ul alernativ si hip-hop-ul sunt incluse in lista de 19 categorii de nominalizari/premii. Exista juriu numeros, exista Deloitte care centralizeaza voturi, cateva dintre categorii au nominalizari facute publice.

Filmarea de mai jos a fost facuta in ziua cu cea mai mare ninsoare de martie din Bucuresti. Acum ma uit pe geam si nu pot sa cred ca vad si albastru nu doar alb…

4. Astazi, cu ajutorul lui Make, au fost “imbracati piticii” celor care au trimis codurile de pe biletele cumparate la spectacolul de duminica. Rezultatele tragerii la sorti se gasesc pe site-ul foreverfolk, un partener cu idei taaare simpatice 🙂

mirosi a cafea

sambetele au fost facute sa fie lenese. cred ca dumnezeu a cascat atunci in timp ce framanta timpul si ne-a dat asa, o secunda mai intarziata, care sa se amestece cu celelalte si sa le incetineasca mersul.

cand celalalt doarme inca si tu nu mai ai somn, dimineata de sambata are freamatul surprizei. sa faci cafeaua, sa aerisesti casa de fumul de tigara, sa cobori dupa un croissant cald, sa deschizi “jazzradio” si sa stai cuminte, in liniste, inca un pic. apoi sa mergi in dormitor unde sa-i vezi trezirea…ochi deschisi pe jumatate, zambet, apoi o mana intinsa catre tine si o imbratisare in asternutul cald…

“buna dimineata” spus in soapta, zambind. secunda “aceea” lenesa oprind timpul, tot, undeva sub perna care sta pe parchet, langa paharul tau de vin…

astazi nu vii – versuri si un pic din altele

tot circula stirea cu “blue moon”… de fapt un fenomen de luna plina de doua ori intr-un interval scurt de 30 de zile…asta-noapte era suficient de aproape de pamant incat sa fie far luminos. far pentru navele care nu-si mai stiu directia si pentru cei care-si aduna, de peste tot, bucatile de suflet. da, eu si luna, nimic nou.

a inceput si toamna intr-un fel, si vestea asta circula…eu ma simt blocata intr-un decembrie din alt an, din alta viata…ce zi e azi?

o alta piesa, alte versuri ale subsemnatei, continui seria albumului aparut anul trecut

astazi nu vii – m/v alina manole (album dragoste in 3)

te-am iubit de tot si-n toate…dragoste cu mere coapte

cu copii pictati pe tavan in camera fara geam

eram cu tine, mi-erai tot, desi spuneam ca nu mai pot

te-am iubit cu dracii toti si i-am tras pe roti

ref: te-am iubit de tot si-n toate, tu spuneai “nu se mai poate”

n-aveam timp, nu, n-avem timp, nu, sa gonim pe asfalt, sa ne fie cald

sa citim poezii…si-uite astazi nu vii…uite astazi nu vii…

te-am iubit demult de tot…de la rasarit la nord

ne certam cine-i mai cald sau mai bun sau mai inalt

eram cu tine si atat…cum mi te agatai de gat…si urlai ca un dement

cand spuneam ca-mi esti absent…

ref: te-am iubit de tot si-n toate, tu spuneai “nu se mai poate”

n-aveam timp, nu, n-avem timp, nu, sa gonim pe asfalt, sa ne fie cald,

sa citim poezii…si-uite astazi nu vii…uite astazi nu vii…

frica din borcan

din saptamana asta mai e putin, asa imi place cel putin sa cred/sper. nu de alta dar mi-e teama ca fiecare zi din saptamana asta va fi cum a fost ziua de marti si nu, nu as mai rezista. nu insist asupra evenimentelor, efectele insa m-au pus pe butuci, mi-a bubuit cordul, m-a durut stomacul iar seara s-a incheiat apoteotic cu sange curgator din nara stanga. si asta pentru ca…evident, planetele sunt aliniate sinistru… am avut noroc sa adorm relativ repede, apoi sa ma trezesc, sa mai stau un pic, apoi iarasi sa adorm, somnul vindecator si “uitator” de grele. (da, grele, nu rele)

toata ziua mi-a fost teama de intamplari similare si am stat cumintica, sa nu deschid gura, sa nu iau nicio decizie, sa nu agit nicio apa. mi-am pus borcanul peste mine cum ar veni, m-am simtit ca o insecta, am privit de-acolo tot ce se intampla pe scena politica, am vazut cum urca euro, am vazut scandalurile, urletele, tipetele. la un moment dat am inchis televizorul pentru ca iarasi mi se ratacea pulsul…

spre seara am fost la concertul laviniei raducanu de la aida, om incercat de soarta, artist muncitor si bun. m-a mai linistit muzica, am mai repetat cu mine insami “calm, alina, calm”…

ma intreb acum daca anul trecut pe vremea asta scriam ceva anume…sa verific deci…nu, n-am mai scris pe blog ca mi-e frica de luna iulie. in fiecare an ma urmareste o perioada oribila, fix in iulie, invariabil in iulie. de ce ti-e frica nu scapi, stiu, nu am puterea sa ma gandesc ca e o oarecare perioada si atat… in plus, ma uit spre planete, asezari, tranzite si nu, nu va fi prea bine…la naiba, unde sa ma ascund?!

suna depresiv un pic..am zile agitate si triste si nemultumitoare si vreau Cald din “acela” si mi-e dor de nu mai pot de Bine si Unu si lipsa griji si nervi si tristeti

evident am scris toate cele de mai sus pentru ca e iulie si trebuie sa am o scuza buna pentru prostiile pe care le voi spune in perioada urmatoare…

muzica mea in iarna bucurestiului

povestea pe scurt: oameni faini, liniste, empatie, cald, lumina rosie, emotii (stiu, si eu ma mir 😀 ), dragoste in 3

povestea mai lunga…cei care au fost la concert o stiu deja…cei care nu au venit stiu ca vor veni data viitoare si nu va trebui sa le povestesc nici lor cum a fost…

am avut surprize frumoasa: doua suflete dragi pe care nu le-am vazut niciodata la concertele mele live, un pitic adus de la milano, un alt pitic ascuns dupa o coloana si inca multe suflete pentru care concertul acesta a fost o premiera. de fapt, de asta repet uneori povestile pieselor…pentru cei care acum imi deschid fereastra si ma lasa sa intru 🙂

fotografiile pe AlinaManoleOficial, pagina de facebook, de la Emilia 🙂

o secventa video a fost pusa deja pe youtube…o postez mai jos

“sharing”-ul prin beton

iarasi am adormit cu greu asta-noapte, pe la 4 inca citeam fel de fel de prostioare pe net, culcusita in pat si incercand sa ignor certurile vecinilor de sus, cu plans si scene dramatice. viata intre betoane inseamna “sharing” aproape pentru orice, de la stranutul din baie pana la (si mai ales) crize nervoase. pe bune ca ii compatimesc…si nici macar nu ma mai deranjeaza zgomotul. am o senzatie de parere de rau si atat.

ieri am mers un pic prin ploaie, fara accesorii, pe sub copaci, catinel asa…n-am gandit nimic, toata energia mi-am concentrat-o pe simturi. o bucurie mica si necesara. e o perioada agitata, am multe pe cap si multe de facut…singura nebunie e fuga mea la cluj si cantatul de una singura.

vineri e concertul BiMS la clubul taranului. piesa lor, “tricoul”, a fost pe locul 1 la guerilla, apoi a coborit un pic, acum iarasi urca spre 1. e meritul piesei si a celor care au urechi de auzit si gand bun de votat 🙂

sambata la music hall e concertul lui adrian berinde. masa e rezervata, starea de muzica exista,  prieteni faini or sa fie. duminica il vor vedea clujenii in diesel club…adica va canta “acasa” 🙂

pentru zilele urmatoare s-a anuntat mai mult soare…daca iarasi cand ajung la cluj e frig, inseamna ca ceva nu-i bine 🙂 oricum, pentru bucuresti…sa vina caldurile cele mari! am aer conditionat, m-am scos! numai creierul si sufletul sa-mi fie functionale, ceea ce va doresc si voua.

inca ceva, o recomandare de lectura, mai mult sau mai putin astro-poetica, semnata Vanda

ce putin mai e pana la concertul Sting…

And this river’s done running
And my time will come soon
Carried to the great ocean
By the drag of the moon

razlet, ravasit, raceli

ma tot chinui sa scriu ceva, adica sa imi fac timp de liniste. am zile agitate, incarcate, sper sa treaca frigul pentru ca ma amorteste rau si nu mai suport propolisul…

asta-noapte m-am trezit la un moment dat cu senzatia ca e vara si mult prea cald. evident ceva febra. si febra de ganduri ravasite. in cele din urma m-am amuzat pentru ca ma tot straduiesc sa fie lucrurile in ordine, le analizez, le pun in cutie (a pandorei) si se intampla ceva care ma da peste cap. dar cum spuneam la un moment dat, ma bucur de mine ca sunt Om care Traieste, nu Omul – Planor. la ce bun sa iti incadrezi toate si sa te cunosti si sa te “indrepti” si sa te certi si sa te ordonezi…?! cand ai mai avea timp de simtit, pana in adanc?! 🙂

ceva ganduri razlete de data asta (dar cu bullets, da?!)

  • incep sa ma gandesc serios la numele viitorului album. stiu cu ce piesa incepe (cred…) , stiu (sigur) cu ce piesa se va incheia. sunt multe optiuni care-mi trec prin minte, dar cred ca la un moment dat voi avea nevoie de ajutor 😉
  • iarasi nu ma uit la stiri! recuperasem ceva saptamana trecuta. noroc cu Andrei Partos (pe care l-am tot amintit cand vine vorba de brief-uri la obiect si pe gustul meu legate de politic, monden, social in media)
  • se apropie aniversarea de 2 ani a Lunii Patrate. 2 ani foarte plini de emotia cu care muzica pe care o fac a ajuns la sufletele, din ce in ce mai multe si toate atat de frumoase. vom aniversa, va spun de acum, prin (cel putin) un concert in care vom fi in formula completa (cvintet: chitara, bas, clape, contrabas, trompeta). daca se modifica ceva…anunt oricum 🙂
  • motanul meu aproape a innebunit. alearga de nebun, mi-a sfasiat o canapea pe laterala, miauna…nu mai suporta nici el frigul…a! trebuie tuns! ultima experienta a fost trista pt el caci fata care a venit sa-l tunda avea aparat prost si destul de putina experienta cu asa ceva (….da, stiu, trebuia sa ma interesez mai bine) si in cele din urma i-a facut un soi de pre-anestezic din care s-a trezit cu greu. cum e motan cuminte si bland, nu mai vreau sa-l trec prin asa ceva. ca doar in alte dati n-a fost bai cu tunsul…daca stiti, cunoasteti, oameni priceputi  (am avut numarul unui cuplu foarte simpatic de medici veterninari care au venit acasa si chiar a fost super ok) dati-mi de stire! (da, tuns la domiciliu)
  • nu uitati de vineri! daca sunteti acasa si cu internet sau radio prin preajma, va garantez ca vom rade mult impreuna
  • maine e concert Adrian Berinde la Clubul Taranului !

aveti grija de voi si sa nu raciti…vine primavara si avem tot timpul 😀

p.s. uite ca am primit si o poza civila (vreo 4 de fapt….) Multumesc 🙂

soare-n ochi

frig ca dracu. gheata pe trotuare pentru ca a crezut lumea ca ultima zapada se va pierde la fel ca si penultima.

in schimb… un pic de soare ca-mi lumineata ochii de dimineata. eu care nu ma trezesc prea dimineata pentru ca-mi permit sa lucrez pana la 4 in noapte, acum fac ochi la 9, 9 si-un pic. nu am draperii la geamurile mari de la dormitor si nici n-o sa-mi pun vreodata pentru ca senzatia de cald si lumina nu poate fi egalata de nimic. mi se strecoara inauntru soarele ceva de speriat si ma trezesc mai blanda si mai linistita. imi beau ceaiul cu zambet.

in curand vor incepe sa apara si norii si cum stau suuuus de tot o sa impart ceaiul cu povestile.

gata! am avut si un drum fain azi cu vesti frumoase care parca-s despre mine, acum e timpul de muncit.

cu toata oboseala, mi-e soare azi

p.s. la 4 si jumatate, pe tvr cultural, barfesc subiectiv si pe fatza niste colegi de breasla muzicala 😀  si pentru ca  si clarei ii place sa se joace, nu apare doar alina manole in cadru….apare si piticu!!!!! nu mai tin minte nimic din ce-am zis si cat de corect m-am exprimat, aveam dureri de masele de 3 zile si pulsam cu tot creierul.  am furnizat si scuza, da?!