Cum a fost la Targu Mures
Cand ai un spatiu de teatru pus la dispozitie, joaca muzicala devine parca mai frumoasa. De fapt, fiecare spatiu imprima cate o stare aparte celui pus in postura de a canta.
Teatrul 74 e cald si cu bratele deschise, ca si oamenii pe care I-am intalnit. Pe terasa teatrului se fac repetitii, in sala se fac repetitii, locul e plin de personaje. In plus, e verde tot si liniste.
Partenerii media au fost cei mai activi la tg mures: tvr targu mures (petronela stiopu), cultura in mures, stiri /stiitv au facut lucruri extraordinare. Duminica asta, pe 14, va fi difuzata o emisiune cu interviu cu tot si cu secvente din spectacol pe TVR Mures. Un interviu deja publicat se afla la http://cultura.inmures.ro/
(in stanga, se deschide o fereastra, pune pauza ca sa se incarce rapid)
Publicul a fost un pic retinut la inceput si asta cred ca a venit si ca urmare a spatiului de teatru, cu o alta structura de reactie implicita in ceea ce ii priveste pe spectatori (de ex, au existat aplauze la inceput, dar pentru primele cateva piese parea ca nu se aud nici respiratiile, dupa care lucrurile s-au “ordonat” ca pentru un concert si nu piesa de teatru, frumos si curgator, cu reactii pe alocuri neasteptate). Dar daca ma gandesc ca la final am daruit imbratisari, intr-un spontan absolut, tuturor celor din sala, si ca am primit caldura si laude, cred ca un pic macar am reusit sa ajung la cei prezenti.
Ni s-a spus ca am cantat cu sinceritate. Cum altfel as mai putea sa cant?!
Cum a fost la Brasov
Pentru Brasov am avut emotii mari. Concertul a fost relativ din scurt pregatit si anuntat si ne gandeam ca lucrurile nu vor evolua prea bine la categoria public. Wrong!!!! Despre concert a aflat cine trebuie, adica Iulia, care a contribuit cu siguranta la numarul de spectatori. Si au mai fost oameni veniti special pentru noi si care ne-au dat aripi.
Aripile au functionat pana in momentul in care spiritele s-au incins. Si cum la un club plin cand vorbesc 5 oameni in acelasi timp si vorbesc tare lucrurile devin mai complicate pentru cel de canta…va dati seama cum a fost cand vorbeau vreo 15. sau 20. Sincera sa fiu, in momentul in care nici monitorul nu-l mai auzeam cum trebuie m-am cam intristat, pentru ca nu am inteles de ce daca tot faci rezervari special pentru un concert si platesti bilet, incepe sa nu-ti mai pese de cei care canta pentru tine.
Ce pot sa spun este ca exista o compensatie in toate si brasovul ne-a adus o joaca in 3 pe scena cu totul altfel decat in alte concerte. Si glume mai relaxate de la un moment dat incolo.
O alta chestie faina a fost, inca de la inceput, numele clubului, similar cu al 100 crossroads din Bucuresti. Iar sefu din brasov mi s-a parut la fel ca si coli, adica super simpatic si de treaba. Le-am promis ca-i punem in legatura.
Mentiune speciala: am dormit in poiana brasov, intr-o pesiune superba, cu oameni de zahar, miere si-un strop de sare, cu balcon ce dadea spre munte si cu oua luate direct din cuibar pentru masa de dimineata.
Cum a fost la Sibiu
Sibiul e…Sibiu.
In sambata ultimului concert s-au intamplat asa: festival de teatru, concerte in piata mare, meci Romania Lituania, parada de strada, faust-purcarete. Pentru noi, sambata a insemnat magie.
Imperium e un spatiu de cantare destinat aproape in exclusivitate jazz-ului, ca e live, ca e pe boxe si-atat. Am fost de 2 ori acolo pana la ziua de sambata: o data am auzit “trupa casei”, o data l-am auzit pe Andries.
Sunetul….impecabil
Senzatia …suntem intr-o sufragerie mare si cantam pentru prieteni
Starea de muzica…nedescris de frumoasa
De la cluj au venit sa ne mai vada o data Alina si Alina . Evident si Catafabule a fost prezent, ca doar e din Sibiu (si n-a venit de la cluj, ca era deja acolo!) . Cristina a fost si ea, in drumul spre Bucuresti si intre timp a avut timp si sa scrie o cronica despre concertul de la cluj . Intre timp si folkblog a scris cronica, drept pentru care multumesc tare. Public a fost putin. Am inteles asta mai ales pentru cate se intamplau la suprafata.
Noi am cantat in 3 reprize, cu pauza de cate 10 minute intre ele. Si poate si pentru ca era ultimul concert, am dat ce-am avut noi mai frumos. Solo-uri de pian altfel decat de obicei, solo-uri de bas, piese noi nerepetate decat o data dar care au iesit impecabil in concert. Cand scriu “piese noi”…chiar am cantat piese pe care pana atunci nici macar nu le-am “povestit” cuiva, daramite sa le mai cant in public.
Peste toate a plutit o atmosfera cum n-am intalnit pe nicaieri pe tot parcursul turneului ardelenesc si ne-am pierdut cu totii in muzica si ganduri.
Am sarbatorit apoi cum se cuvine, impreuna cu prietenii de la cluj, finalul de turneu de primavera-vara. Ne-au prins zorile pe undeva pe drum, lumini albastre de Sibiu.
Drumul de intoarcere
SINISTRU!
O pana de 2 lei s-a transformat in cosmar.
- vulcanizari deschise duminica prinzi mai greu, dar o vulcanizare unde nenea de acolo iti spune ca el nu munceste duminica (atunci de ce mai tii deschisa cosmelia?!) si tu degeaba spui ca un adevarat crestin ar ajuta pe cineva in nevoie (roata varza si ne astepta dealu negru totusi…)
- un lant de benzinarii care oricum ma scot din sarite prin calitatea slaba a serviciilor dar unde ajungi plin de speranta si soare care iti bate in cap (deja autostrada buc-pitesti)….care nu au compressor, aer si nici macar nu stiu ce au in magazin ca sa te ajute
- taxiuri care refuza sa vina la 4 km de oras sa te ajute contracost, dar tu insisti, ca esti in rahat pana in gat si oricum esti dispus sa dai oricat
am plecat la timp din sibiu pentru a ajunge la emisiune…am ajuns pentru un ultim sfert de ora, noroc cu dragos care m-a suplinit intr-un maraton de-i sunt datoare
GATA
Sunt din nou acasa, ma bucur ca ploua, mi-e dor de drumuri verzi (deja)
Adrian si Teddy mi-au dat energii si putere si mult zambet pe tot parcursul drumului, si muzica in timpul concertelor. Sunt oameni frumosi si, fiecare in felul lui, ma ajuta sa duc luna patrata asa cum vreau, peste tot. le multumesc pentru fiecare gluma si fiecare dovada de afectiune pe care mi-au aratat-o.
Le multumesc tuturor celor care au venit la concerte, care au cumparat cd-uri, care ne-au apreciat munca, celor care au platit bilete de intrare si au inteles ca a calatori muzical inseamna si motorina si cazare si masa pentru cei care canta.
Le multumesc si lui Dan si lui Dragos pentru ca m-au insotit la Zalau si am putut face un gest frumos pentru copiii din Cehu Silvaniei.
Cateva poze, cu ingaduinta, de la Mirage
[nggallery id=2]