Posted on

Joia de Luni si concertul de pe 22 martie

“De ce nu ai scris cronica ta de dupa concert? De obicei o scrii in noaptea de dupa concert sau a doua zi…“

Raspund acum, e miercuri, talie de saptamana, am un moment de respiro si pot 🙂

Oameni faini au fost la concert? Au fost! Femeile si barbatii prezenti, ca si cuplu sau in formule de grup de prieteni, asa cum i-am vazut de pe scena, nu au fost o masa de spectatori. Mi-e greu sa descriu dar, asa cum i-am vazut de pe scena, pe cei de aproape de mine sau de mai departe, aveau fiecare o lumina aparte. Un mod de a reactiona emotional (am vazut ochi, priviri, gesturi) la cate ceva din ce-am povestit sau am cantat eu sau Raul. Unii dintre ei au fost la prima intalnire cu “Joia pacatosilor”, altii au istorii vechi cu jucariile mele, altii se aflau la prima intalnire cu muzica mea. Multi dintre ei cu istorie de viata si de iubire care sa justifice prezenta acolo. Majoritatea (nu indraznesc sa spun “toti”, ca poate am suparat pe cineva) cu simtul umorului foaaarte dezvoltat si asta a fost perfect. Am spus ca este spectacol pentru oameni cu mintea deschisa si cu inima plina…

Pentru mine, acest spectacol este mai greu decat concertele standard. Oricat as explica de ce (dincolo de faptul ca imi lipseste chitara), cel mai bine simt cei care vin la concert si care stiu piesele in formula tipica. In “Joia Pacatosilor” nu mai e nimic cum era.

In plus exista o poveste. Complicata.

Despre acest spectacol, Oana Duma mi-a cerut “explicatii”. Glumesc 🙂 Le-am dat intr-un interviu destul de lung, din care nu a vrut sa taie nimic. Interviul a aparut astazi pe portalul foreverfolk si il puteti citi AICI

Am primit flori. De departe, cei mai fideli in a-mi aduce flori la fiecare concert (si vin aproape la fiecare concert) sunt Madalina si Mircea. 🙂 Am avut si surpriza de a primi un buchetel de ghiocei dupa ce-am cantat prima piesa. Mi-a mai luat din emotii 🙂

Am primit, dupa spectacol, si raspunsuri la intrebarea mea “De ce-ati venit de Dragobete la acest concert in loc sa mergeti in alta parte, unde se canta despre dragoste frumos….nu cum trebuie”. Cel mai frumos raspuns “Pentru ca anul trecut de Dragobete plangeam ca era cu altcineva” (acum erau impreuna la mine la concert).

Ce m-a intristat putin: numarul locurilor a fost limitat tocmai pentru ca sa pot sa vad, de pe scena, pe fiecare. O parte dintre cei care au facut rezervari nu au anuntat ca nu mai vin, desi au fost sunati si duminica si luni, in detrimentul celor aflati pe lista de asteptare pentru acest spectacol. Si lista era lunga…. Au avut noroc inca cei care au ajuns la concert fara loc rezervat 🙂

Urmatorul concert in Bucuresti va fi pe 22 martie. Atunci voi fi alaturi de Raul, Claudiu si Dan. Concertul va avea loc la o zi dupa ziua mea, initial voiam sa fie chiar pe 21, dar planetele s-au aliniat altfel. Sala de concert: Teatrelli. Biletele se vor pune in vanzare joi sau vineri, pot fi cumparate prin Eventim sau direct la casa de bilete a Teatrelli din Piata Lahovari. Pretul biletului: 41.58 lei

Reamintesc ca nu se fumeaza in sala de concert, dar exista un spatiu pentru fumatori, pentru momentul de dinainte si de dupa concert.

Daca veti urmari pagina oficiala de facebook (facebook.com/alinamanoleoficial) veti gasi, imediat ce se pun in vanzare biletele, si linkuri si alte detalii. Pentru ca data trecuta am introdus o piesa noua in repertoriu, in formula orchestrata, piesa ce va fi pe albumul aflat in lucru, ma bate gandul sa va mai prezint una…asa, in exclusivitate pentru cei care vor veni. Si mai vreau sa fac ceva, dar inca ma mai gandesc daca pastrez ca surpriza-surpriza… 🙂

Va las cu o piesa filmata la concertul de data trecuta de la Teatrelli. Am zis ca la 5000 de vizualizari de youtube mai pun o piesa 😉

Munca la album continua. Despre asta in alte articole sub umbrela “Jurnal de album 2014”

Posted on

vineri, 13 iulie, concert in bucuresti (update)

concertul s-a mutat in Godot Cafe Teatru (Blanari 14, langa club A) ! s-a modificat si ora de incepere, in loc de 9 va fi 23:00!

a trecut ceva vreme de cand n-am mai concertat in bucuresti si normal ca mi s-a facut dor 🙂

am ales ziua de 13 iulie din mai multe motive. in primul rand pentru ca nu puteam eu pe 14 😀 in al doilea rand pentru ca e ziua Acelei prietene pe care o ai o data in viata. in al treilea rand pentru ca era singura mea data disponibila luna asta pentru concert in bucuresti. in al 4-lea rand, prea mi s-a parut fain ca e si vineri si 13…

formula de concert: alina manole, adrian cristescu, tudor olaru

nu uitati de rezervari, daca se intampla ceva si nu puteti ajunge sunati sa anulati, pentru ca alti oameni frumosi ca si voi sa nu renunte la concert (da, de fiecare data mai sunt locuri, adica “se fac”, inclusiv ale noastre va vor sta la dispozitie) 🙂

evenimentul public este anuntat si pe facebook, pe pagina oficiala

gata, va las un pic, descarc foto de la ipotesti si ma pun pe povestit cum a fost si acolo 🙂

Posted on

In Slatina toata lumea se uita la filme

Am ajuns la Slatina dupa un drum frumos, cu conversatii placute. S-a intamplat sa am ca partenera de drum pe Justine Coralie Gustin, critic de film, venita din Belgia special pentru a fi in juriul festivalului. Cu oamenii destepti si placuti drumul trece mai repede, asa ca cele 3 ore s-au dus, chiar si fara tigari, intr-un ritm decent 🙂

Atmosfera de aici e tare placuta, chipuri cu zambet si relativ relaxate. Povestile despre primele zile de festival le-am aflat inca de aseara…iar cand e vorba de copii care stau in sala de cinema si mai si jurizeaza filmele pe care le vad…well..se intampla lucruri 🙂 Nu va imaginati ce? Pai sa presupunem ca in film protagonistii se saruta (nici filmele pentru copii nu mai sunt ce-au fost! 😀 ) ….o sala intreaga va ofta, sopti, striga, comenta….uau! daaa! pup-o mai! treci la actiune! si altele de acest gen 🙂

Conform site-ului Dream Fest, in competitia de anul acesta au intrat urmatoarele filme:

1. Play (Joc) – Suedia – 113 minute

2. Sebbe – Suedia – 83 minute

3. Indianul – Olanda–76 minute

4. Les Geants (Uriașii) – Belgia/Franța – 81 minute

5. Lionel – Elvetia – 86 minute

6. Zaches – Bulgaria – 90 minute

7. La nouvelle guerre des butons (Războiul Nasturilor) – Franța – 100 minute

8. Magic Tree (Copacul Magic) – Polonia – 90 minute

9. Mommo  – Turcia – 94 minute

10. Micile vedete la țară – România (scurt metraj) – 19 minute

11. Micile vedete la bibliotecă – România (scurt metraj)  – 16 minute

12. Fetița cu chibrituri – Macedonia (scurt metraj) – 12 minute

13. Bardo (Balonul) – Macedonia (scurt metraj) – 14 minute

Diseara, pe esplanada din centrul orasului Slatina, vor exista cateva momente speciale pregatite de copii si (inca) o proiectie de film pe care, culmea, inca nu am reusit sa-l vad pana acum desi face parte din genul meu preferat la vreme de alintat si copilarit: Cronicile Spiderwick

Posted on

n-o sa-l uit…pentru ca a fost primul meu…

“prima data” nu se uita. ramane intotdeauna, infipta in cap si in inima. primul sarut de exemplu stiu exact cu cine, unde si cum a fost. despre cealalta “prima data” la care va ganditi acum n-o sa scriu 😀

ieri am fost pentru prima data pe stadion la un meci de rugby. Romania-Italia, finala IRB Nations Cup. recunosc, initial m-ar fi tinut in casa si oboseala si caldura, acumulate in ultimele zile… dar am “cedat” (bestia de mine) si iata-ma pe la 6 la terasa la fabrica. in fine, terasa nu are o legatura consistenta cu rugby-ul, doar ca eram acolo, decizia era luata de 2 ore si intru pe twitter, vad info ca pre numele lui @chinezu are invitatii. evident, ma ofer 🙂 si deodata simt ca la meciul asta chiar trebuie sa merg.

la 7  si jumatate in fata stadionului. chipuri cunoscute, in afara de chinezu sunt make, raluca, il vad si pe bujor cu “nu-spun-cine-persoana-importanta”. 🙂 preiau invitatia, nu ma lamuresc exact unde e tribuna 2.0, ne asezam in 2 “simplu” desi aveam dubii majore. evident, aveam sa constat apoi ca tribuna 2.0 era in alta parte 😀 plina ochi, asa cum erau toate tribunele. stadion full, bataie pe locuri, va zic! 🙂

si incepe.

nu stiu daca ati fost pe stadion vreodata, daca ati stat atat de aproape incat sa-i vedeti pe sportivi de la cativa metri. eu n-am mai fost atat de. drept urmare, senzatia a fost atat de noua incat emotii pe mine cat carul

o gramada cu rezultat minunat

bine, trebuie spus ca despre rugby stiu de cand eram copil un lucru: ca-i sport de contact si de onoare. in acelasi timp. cel putin asa mi-a povestit mie mama cand nu intelegeam de ce uriasii de la TV se infruntau atat de … fizic?! (alt cuvant n-am gasit) pe terenurile de sport. in cap am avut insa tot timpul ideea asta si mai tarziu, cand lucid m-am uitat la meciuri de rugby, am mai inteles una-alta. inclusiv reguli de baza. nimic nu se compara totusi cu experienta de spectator in tribuna, cu soare in ochi sau fara.

in primul si cel mai important rand, ca spectator-virgin, m-a impresionat ce-am scris si mai devreme: terenul de care te despart doar cativa metri. apoi, datorita stadionului relativ mic, faptul ca poti distinge fazele din partea cealalta a terenului. apoi, important peste poate, faptul ca nu se injura. faptul ca in jurul meu, pe o arie mare, nu am auzit NICIO injuratura la adresa vreunui jucator, al nostru sau din echipa adversa…e de scris, de notat, de admirat, de UAU! (as vrea sa nu ma indispuneti si cei care ati fost sa ziceti ca se mai injura din cand in cand…nu-mi stricati premiera, da?!)

apoi meciul in sine, pe care l-am urmarit cu reactii timide la inceput (ca newcomer n-am fost ok cu reactiile niciodata). s-a jucat foarte frumos, in ambele reprize, scorul echipei Romaniei a fost unul care mi-a dat emotii spre final cand italienii pareau ca bausera apa cu “ceva”. au fost si accidentari din pacate si ratari ale transformarilor (de partea noastra). de povestit meciul n-o s-o fac, nu ma pricep asa bine. am stat insa cu sufletul la gura. au fost momente cand ma apuca plansul (nu ma scuz cu faptul ca eram prima oara pe teren, ca nu tine 😀 ) si evident, ca la final, la turul de onoare, m-a apucat de tot. am ragusit de strigat, desi la un moment dat mimam pentru ca ma durea gatul.

cred ca imi doresc experienta asta repetata ca a fost prea fain. vorba lui chinezu: “vine pentru prima oara pe stadion si mai si castiga Romania!”. cu modestie o sa spun ca “tizul” meu manole a insemnat mult in meciul de ieri 😀

Posted on

cronica mea entuziasta + poze

eu zic ca a fost un super Altfel de concert. nu ma laud singura de obicei, dupa cum bine se stie, insa concertul Joia Pacatosilor a fost “intr-un fel” de frumos. concentrat la maxim, atent. doar la bis am respirat, cu un pic de usurare.

mda…recitind ce-am scris pana acum, cele 3 fraze, ma gandesc serios daca sa le mai las… 😀

senzatia de nou a sunetului cantecelor mele m-a insotit si la repetitii si in concert. raul a fost minunat, iar scena a aratat si ea altfel de noua…eu fara chitara (desi am luat minunea pe scena, sa fie acolo, langa mine), cu un microfon pe care curgeau ape din palme. in plus, povestea pacatelor pe care o vom sti doar noi, cei care am fost acolo. (sa nu prind ca pune cineva ceva pe net, ca-l mananc! 😀 )

a fost NOU si da, a fost frumos.

ne vedem pe 4 mai in Bucuresti, in clubul Wings. pentru cine stie configuratia cu spatiu central liber…sa stiti ca vor exista mese si scaune si se vor putea face rezervari. clubul e de data asta suficient de mare ca sa nu mai auziti la telefon ca nu mai sunt locuri… formula de concert … sic, nu voi spune totul din prima 🙂 arunc buzdugan dupa cum vedeti 🙂

va multumesc tuturor celor care ati venit la concert joi…iarasi mi-ati daruit luna 🙂 si am primit si o steluta de la un om pe care il admir demult si care a fost acolo 🙂 si trebuie sa-i multumesc si elenei, care desi racita cobza, m-a ajutat mult de tot. bine, nu mai zic de cei pe care i-am stresat inainte de concert cu vreo 2 zile… 🙂

va las cu 3 pozelici facute de luciana (update: intre timp a pus si emilia poze) si va scriu si maine, de prin bucataria cu arome… 🙂

Alina Manole si Raul Kusak

Alina Manole - concert

Alina Manole

Posted on

bun baiatul, n-am ce sa zic…

…de baiatul Dragobete e vorba. bine, va fi vorba si de teddy la final de articol pentru ca ii pun surpriza de ieri cu filmarile de la drum 🙂

a fost o zi tare plina cea de vineri…mai intai clipul “astazi nu vii”, facut de teddy – tudor olaru -basistul (si doar am zis ca vorbesc de el la final! :D) pe care l-am pus la ora fixa, 15:00, pe pagina oficiala. de facebook.  bateam din pinteni si rabdare ioc pana la ora cu pricina, dar am stat cumiiiiinte si m-am conformat orei stabilite tot de mine, aleatoriu 😀

pregatirile de concert…mi-au mancat o gramada de timp pentru ca voiam sa repet piesele noi pentru aceasta seara in loc sa-mi aleg rochia. ma certam eu cu mine cum ar veni 🙂 pana la urma Femeia a invins si jumatate de ora mi-am rezervat doar pentru analizat oferta din dulap. evident, ultima jumatate de ora de dinainte de plecare…

probele au curs usor, fara probleme…unele chestiuni minore care n-au mers “unse” au existat, dar zambet garantez ca am avut toata seara si am avut in fata cui sa-l etalez corespunzator. chestiune minora, de exemplu, a fost ora de incepere a concertului….pe afisul facut de noi era trecuta ora 21:00…pe materialul care a plecat din partea clubului era 20:30. cum ar veni, noi n-am intarziat 🙂 la 9 si 2 minute am inceput…de obicei asteptam sfertul academic si apoi ne urcam pe scena 🙂

oricum, inceputul ne-a (sur)prins cu un club plin…evident iarasi nu am avut masa de artisti pentru ca a fost cedata platitorilor de bilete asa cum e frumos 😀 cu atatea evenimente in bucuresti, evenimente mari, faptul ca au existat multe suflete care au ales sa vina sa ne vada pe scena e mare lucru 🙂 le multumesc cu zambetul meu cel mai frumos 🙂 in plus, le multumesc si pentru ca au cumparat cd-uri, caci pirateria e in detrimentul oricarui artist 🙂

de cantat am cantat doua piese ne-cantate demult (amantele si niciodata inger), doua piese noi (“cine pleaca primul” si “cantec de impacare“) si de jucat ne-am jucat…si am avut si cu cine pentru ca doar am mai spus, publicul meu e unul destept!

fotografii s-au facut, s-a si filmat, vedem cum gestionam bazele de date vizuale si anunt, distribui, etc.

am primit multa energie in seara aceasta. am dat destula insa pentru ca ma vad acum, la 02:35, ca-mi scad resursele de la minut la minut. da’ a fost atat de frumoooos…..ioi…am senzatia ca a fost unul dintre cele mai “pline” concerte din ultima vreme. “plin” in sensul acela de consistenta pe care o simt cand vine vorba de a papa o amandina in plin regim 😀 vorba unei prietene: “faci tu ce faci si tot la amandina ajungi“… 😀 serios acum…a fost Altfel! asta spun din postura de a fi pe scena…sper sa fi fost la fel si pentru spectatori

am revazut si cativa prieteni pe care de anul trecut nu i-am mai strans in brate…si am primit si primul martisor si flori de primavara….zambile si frezii…cumva a venit primavara pentru mine azi…

am glumit mult in aceasta seara…dovada ca am avut si emotii enooorme si bucurie muuulta ca am cu cine sa comunic, ca cei din fata mea sunt oameni deschisi la minte, femei si barbati deopotriva.

cineva mi-a spus in aceasta seara ca peste granita, acolo unde locuieste, degeaba ar incerca sa traduca versurile pe care le scriu, caci s-ar pierde din semnificatie. ii dau dreptate si spun cu sinceritate ca nu stiu cand voi renunta la limba romana…nu vreau inca sa intru intr-o linie pe are o tot vad, in care orice roman e mai valoros daca se exprima muzical in limba engleza, in care like-urile si vizionarile curg pe youtube (si) pentru acest motiv.

divaghez cu gratie…e tarziu 😀 trebuie sa imi pun ceasul sa sune caci maine voi fi prezenta la preselectia de voci pentru scoala danei dorian. in juriu. va fi o atmosfera minunata, cu ras mult si prietenie destula, cat sa topeasca emotiile oricarui candidat. credeti-ma pe cuvant!

apoi, luni, plec. 4 zile dispar din romania, ma duc intr-un loc frumos, in care nu am mai fost niciodata. am insa de acolo o amintire veche, adusa special pentru mine, sub forma de fluture. de acum…12 ani oare?! 🙂

si ca veni vorba de fluturi….miercuri, pe 29, va trimit in locul meu la concertul Butterflies in My Stomach de la Club A. va fi frumos tare!

gata, inchid ca ma prinde ora 3 pe blog 🙂

acum 12 ore puneam pe net o secventa de viata si de muzica. vizionare placuta 🙂

Posted on

niste nefacute…

nu stiu ce-am avut aseara. poate pentru ca nu iesisem din casa/pat de 2 zile din motive de dureri de spate, poate pentru ca nu erau locuri de parcare, poate pentru ca ningea prea mult si semana cu o zi de mai demult…cert e ca s-au intamplat doua lucruri relativ de neimaginat pentru mine cea chibzuita si calculata 🙂

in primul rand am spus da si am mers pana la urma la un concert. mi-l doream spre informare si relaxare personala inca de saptamana trecuta. repet,  sa ajung intr-o astfel de zi si intr-un astfel de context…nici nu ma gandeam! si totusi…planetele s-au aliniat, telefonul vandei a contat si iata-ma la concertul comun a 3 folkisti: marius dascau, ioan mateiciuc si cosmin vaman. daca pe primii doi ii stiam deja, cosmin insemna o premiera live (bine, pt mine si toti bucurestenii). am ajuns devreme, m-am instalat cat de comod am putut, apoi am inceput sa vad chipuri cunoscute…adi al meu :D, puiu, ovidiu, make cu familia dulea, stefan, chinezu …in fine, echipa dreamteamro adica, emilia, daniela, stefan si alex etc. a fost concert tare fain, fiecare dintre performeri cu stilul lui, conturat, personal. toti cu simtul umorului. toti adica si noi si ei 🙂

al doilea lucru din categoria “nefacute” a fost propunerea pe care i-am facut-o lui cosmin de a canta in spectacolul nostru de la iasi. invitat independent nu s-a mai pomenit 🙂 si ca sa nu se inteleaga gresit, veti gasi rar invitati in spectacol din doua motive: pentru ca nu-mi place ideea de “artist in deschidere” (cand voi umple stadioane…poate!) si pentru ca e extrem de greu de armonizat doua stiluri muzicale intr-un acelasi tablou, astfel incat secventa suplimentara sa nu dea prost. cu alte cuvinte, e greu sa intervii in ecuatia amantelor pe care o cant 😀 cosmin va face diferenta asadar si poate cumva ma conving singura de ceea ce imi spun altii de mai demult, ca e ok sa am invitati in spectacole 😀

motivatia principala a entuziasmului meu de ieri sta in ceea ce scrie si apoi canta cosmin. textele destepte de care scriam ca le astept acum cateva zile au existat. a existat si o linie clasica pe alocuri, nu se poate scapa usor de ea, atitudinea conteaza insa si compenseaza pattern-ul armonic. sper ca publicului din iasi, la care speram din tot sufletul sa ajungem duminica, pe 19, sa-i placa asa cum imi place si mie, asta daca nu l-a cunoscut deja 🙂

aseara ma intreba cineva cum vom ajunge in moldova date fiind ninsorile si situatia drumurilor. azi, marti, nu stiu. stiu ca vreau sa plecam la drum, stiu ca vom cauta toate solutiile cu putinta, stiu ca sper ca pana joi sa se linisteasca lucrurile si sa se deschida drumurile. stiu ca-mi doresc enorm sa ajung si ca incerc sa ma tin de cuvant.

eventul de iasi pe facebook

eventul de gura-humorului pe facebook

eventul de suceava pe facebook

eventul de turneu pe facebook

pagina oficiala Alina Manole

Posted on

de unde rezulta ca…

…iarasi nu vine sfarsitul lumii. acuma…eu am stat pana cand a inceput ziua fatidica, aproape ca m-a prins concertul pe scena (sau chiar era 12 cand am terminat? ca nu mai stiu!), dar n-am primit niciun semn cum ca de azi gata! ba mai mult, dupa ce m-am indulcit cu ciocolata cu cirese si mi-am aranjat trandafirii si freziile undeva aproape de laptoapa, parca-parca as zice ca nu mai vine napasta! 🙂

am avut concert in joy. pacat de niste detalii care au scapat la categoria investitie in sunet. sa nu intelegeti ca nu e! doar ca mai e de lucru, ca in muuulte locuri. muuuuuulta lume, cunoscuta sau mai putin cunoscuta, o masa care a fost ca in visul meu de dupa-amiaza (pe facebook am povestit), caldura cat cuprinde si rasete multe pentru ca ne-am jucat teribil. pentru cine nu a fost trebuie sa precizez ca joaca de piesa care se numeste  “asa si-asa” are mai nou o varianta pop…nu vreti sa stiti cum e 😀

am cantat in formula completa ritmica (si cu ovidiu adica) si am facut glume multiple, mai ales la adresa mesei de care scriam mai sus. glumele, evident, le-am priceput noi toti ceilalti. poate e doar o chestie de empatie, poate doar una de inteligenta 😀

experienta in sine de concert a fost foarte frumoasa si ma bucur de venirea celor care fie n-au mai venit demult, fie au tot promis ca ajung si iata, au ajuns, la folk-jazz-ul meu, pe care-l cresc si-l cocolosesc si cu care ma laud. copil, deh! stilul, nu eu 😀

acum ma simt ca in aproape fiecare noapte de dupa concert. plina de energii, cu zambet pe Dinauntru, fericit de obosita.

e 1:53

dodo doarme langa mine

buna dimineata 🙂

Posted on

Concertele Bailey in Romania

Nu, nu e vorba de bautura cu B, ci de Basistul Bailey. Victor Bailey. A cantat cu Joe Zawinul. Pentru cunoscatori. Bine, a cantat si cu Madonna, dar asta nu e in orizontul meu de interes muzical…:) In Bucuresti (pe 1 noiembrie, Hard Rock Cafe) si la Sibiu (2 noiembrie, Vintage Pub) Victor Bailey vine cu trupa proprie si personala. La tobeeeee Poogie Bell (il stiti indirect datorita “Touch and Go”, dar prefer sa mi-l amintesc din formule de jazz). La clape Horvath, la trompeta…Michael Patches Stewart (scoala Miles Davis si cum suna…doamne!)

De ce vine Victor Bailey? Pentru ca l-am invitat (MHO MUSIC),  pentru ca e jazz, pentru ca meritam jazz de club new-yorkez.

Biletele exista prin eventim si pentru Bucuresti si pentru Sibiu, dar nu garanteaza un loc nici la Hard Rock Cafe nici in Vintage. Adica mai trebuie dat un telefon pentru loc/masa. Completam asadar imaginea: trupa din State, locatii unde se poate sta la masa si bea un “ceva” bun in timp ce…jazz 🙂

Evident ca am cel putin un motiv egoist pentru care va invit. Ca orice gazda, mi-ar placea sa-i aratam ca exista public de jazz. Da, biletul e doar 60 de lei in Bucuresti (mai mult decat la concertele de jazz ale maestrilor romani, dar si distanta e mare din SUA pana aici).

Sper sa veniti. Sper sa ne vedem acolo.

Bine, stiu ca orice tine de cultura costa (asta pentru ca tot aud ca merita mai mult concertele “moka”). Unele seri de marti merita insa orice.

Cum nu toata lumea are cont pe facebook, daca povestiti si prietenilor va foarte mult multumesc 🙂

Victor Bailey - Bucuresti
Posted on

Plec putin…la Cluj :) 16 mai

Nu stiu cum s-au potrivit lucrurile, dar concertul de la Cluj-Napoca de lunea viitoare are un aer aparte.

De o vreme incoace ma batea cineva la cap sa cant de una singura. Macar o data. O singura data. Ca au trecut 3 ani de cand nu am mai cantat singura pe scena. Ca ar fi potrivit scenariul asta intr-un cadru mic si intim.

E luni, da? Azi, luni, zi nefasta, am aflat ca exista un loc mix si intim si simpatic tare care mi-ar putea gazdui concertul.  Numai ca…e la Cluj 🙂 M-am gandit muuuuuuuuuuuuuuult…si dupa o ora si un sfert, cat au “brumuit” bormasinile pentru aerul conditionat in creieri, m-am decis in 30 de secunde. Da, vreau!

Asa ca, desi ultima experienta clujeana a fost de…curand, ultima mea experienta de om+chitara si atat a fost demult. Mi-au transpirat palmele instant cat m-am gandit la asta, recunosc! (cand suntem in cel putin 3, emotiile scenei se impart, asta e de fapt chestiunea problematica…)

Gata cu vorba, scriu direct anuntul: Luni, 16 mai 2011, in Ceainaria “La Port” din Cluj Napoca, ma puteti vedea si auzi cantand ce stiti sau nu inca 🙂

Concertul va incepe la ora 20:00, nu voi intarzia pentru ca am si tren de prins la intoarcere 😀