Folk You 2013 – ziua 2 (update)

ziua a doua de Folk You pentru mine a inceput la 7. pentru ca asa tineam eu minte de anul trecut ca incepe festivalul?! (puterea obisnuintei….) in plus, ordinea a fost modificata un pic, asa ca am pierdut si unul dintre momentele de inceput pe care as fi vrut sa le vad…

cum la un festival nu ai ce sa “recuperezi”, am stat cuminte in restul serii, de data asta mai mult in public decat in backstage si am vazut aproape toate recitalurile care au urmat. voi scrie cate doua vorbe legate de acele recitaluri care se  suprapun gusturilor sau curiozitatii personale:

Rona Hartner – moment dinamic, cu exotism la purtator

Dinu Olarasu – cuminte, cu poezia in sange ca de obicei

Celelalte cuvinte – (aici este sectiunea curiozitati anuale) – care m-au impresionat si mai putin decat anul trecut si care muzical sufera si inca nu pot “pune degetul” sa spun de ce. de obicei, cand e un mix de factori nu e suna bine perspectiva.

Emeric Set – formula fara Razvan Krivach – a sunat bine ca de obicei si a ridicat glasurile plajei, mai ales la “nebun de alb”, cum altfel? 🙂

Zdob si Zdub – ma voi obisnui la un moment dat si cu piesele noi (nu sunt fan ca sa le si invat pe de rost), au dat energie si au ridicat plaja in picioare, la dans

ca si in seara precedenta, nu au existat intarzieri, unele momente au inceput mai devreme cu 10-15 minute, asa ca celor care sunt in Vama si citesc blogul le spun ca ar fi bine sa ia o marja de timp in jos si sa se prezinte la scena mai devreme 🙂

in ceea ce ma priveste…da, astazi urc pe scena. ii voi avea alaturi pe Raul si Teddy. ora, din cate am aflat pana acum, este 8:30 (initial stiam ca 9). va fi lumina aceea de seara care sa-mi permita sa va vad ochii, asa, pentru acele momente in care voi indrazni sa ma uit catre fiecare dintre voi. nu de alta, dar daca ma uit mai atenta … ma pierd 🙂 UPDATE: recitalul va incepe la ora 22:30, cineva de sus are grija de emotiile mele si stie ca adevarurile se spun mai bine pe intuneric 🙂

dintre piesele de astazi: tu ai vandut marea, am un pitic, luna patrata, explica-mi si mie, adevarul, ea nu ma stie. restul le voi decide dupa ce public articolul acesta 🙂

in rest…e din ce in ce mai multa lume, aseara abia ne-am croit drum printre spectatori, au inceput sa vina in numar mare si cei care nu au legatura directa cu festivalul si care umplu cluburile de pe plaja. mi-ar fi placut ca sunetul de la scena sa razbata mai departe decat portile de acces, doar -doar ajunge muzica buna si la domisoarele pe tocuri… 🙂

gata, urmeaza a doua cafea si apoi plec la proba de sunet 🙂

va astept cu bratele deschise diseara la concert!

Bagaje

“băgăjesc” de doua zile, printre ameteala de canicula si drumuri. sigur voi uita ceva care-mi trebuie (in timp ce scriam mi-am amintit inca un lucru…stati un pic…)

ce nu voi uita multa vreme de-acum inainte e concertul de aseara. Sting once more. nu-mi vine sa descriu, nu am cum, intensitatea emotiilor prea mare, concertul superb.

ma intreb daca vor incapea in masina toate bagajele: geanta de voiaj (dulapiorul mov), chitara, laptoapa, bagajul cu cd-uri si tricouri “am un pitic”… o parte din ele vor fi lasate la mare sau vor ajunge cine stie in ce oras din tara, o parte se va ingreuna cu nisip si amintiri… 🙂

e prima zi de festival, am calitatea de spectator vreo 2 zile (da, mi-am amintit ca nu am pus geaca groasa pentru noapte), sambata vom urca pe scena.

🙂

mai scriu doua randuri si fug sa mai pun ceva in bagaj…

randul 1: abia astept sa plec

randul 2 (mai lung): abia astept si plecarea la Garana de pe 9 august, abia astept si reintoarcerea in Vama Veche…vorbesc deja de reintoarcere pentru ca ma bate gandul sa fac un concert “de capul meu”, care sa includa si piese necantate pe vreo scena si al carui loc poate fi numai la malul marii. cred ca se va intampla lucrul asta la jumatatea lui august 🙂

plecaciune si drag! am fugit! 🙂

stiri de sambata

joi n-am putut scrie pentru ca abia incepeau sa se incante lucrurile. vineri cu atat mai putin pentru ca urma sa cant si am fost intr-un ritm aparte toata ziua. ritm domol, linistit, cu probe de sunet, somn de amiaza, cafea pe terasa sub o bolta de vie, pregatit, aranjat, stat in backstage si emotionat si mai tare, apoi urcat pe scena, cantat si…nerevenit urmatoarele 2 ore.

ce-am cantat…am inteles ca s-a vazut la tv in direct pe antena 2.

ce-am simtit…inainte am tremurat, in timpul recitalului m-am tinut “brava”, dupa aceea am plutit. o mare, la propriu, miscatoare, cu val de suflet. atatia oameni la un loc nu am vazut in cei 6 ani de cand cant la Folk You. parca niciodata. sau oricum, parca nu anul trecut. sau, nu stiu, poate nu am avut eu ochii atat de deschisi. 🙂

si daca ma asteptam ca multi dintre cei aflati in fata noastra sa aiba “cel putin un pitic”…nu m-am asteptat sa aud “tu ai vandut marea” cantat in cor…si nici “adevarul” spus cu la la la…si nici….

da, si luna…ce frumooos s-a auzit….

multumesc cu plecaciune si drag tuturor.

si asa cum am spus si pe scena, multumesc si celor care nu se vad in tot procesul de organizare si care te fac sa te simti asa cum trebuie si datorita carora ai cum sa urci pe scena in timp util, ai cum sa te auzi bine, ai cum sa stai jos atunci cand esti obosit, ai cum sa bei o cafea sau sa auzi o vorba buna cand ai emotii uriase.

oftez acum, un pic cu oboseala pe gene…

asa mi-a placuuuuut! 🙂


concert cu jucarii

eu asa ii zic pentru ca, printre altele:

1. am avut o piesa refacuta muzical si cu mine in alta ipostaza, cu mainile libere (to touch) 🙂

2. “asa si-asa” a insemnat schimbare de roluri intre basist si pianist (?!)

3. “am un pitic” a inceput cu glasul lui nasu’ de la tobe (graaaav: aaaam uuun pitiiiic)

4. bujor stoicovici si alina manole intr-un duet atipic (voce si contrabas)

asadar jucarii 🙂 eu m-am bucurat ca un plod de ele, sper ca si cei care au venit s-au bucurat tare.

inca ceva, mai personal, a fost ca am primit zambete, daruri buburazoase, un pic de verde, flori 🙂 si femeia si artistul sunt happy asadar 🙂

acum voi insista un pic pe momentul cu bujor. l-am intrebat, in calitate de prieten, imediat dupa concertul lui cu BiMS din B52, cum i s-ar parea o joaca muzicala impreuna. a spus da si saptamana asta i-am trimis o inregistrare a unei piese hibrid. necantata in public, proaspata, fragila, nedefinita nici macar pentru chitara. urma sa o cantam in formula din seara de concert, voce si contrabas. am repetat impreuna si am simtit ca va fi bine, intr-o empatie care s-a construit desi venim din zone diferite din punct de vedere muzical.

nu stiu ce s-a auzit, cum (are emilia grija de mine insa si in zilele urmatoare voi afla 🙂 ) insa pentru mine, artist, a fost un moment superb, de care ma bucuram in timp ce cantam cu bujor. pentru prietenia cu care a acceptat sa cantam impreuna ii multumesc 🙂

ii multumesc si lui claudiu care a venit special de la cluj pentru concertul asta. mi-era un doooooooor!!! 🙂 iar lui adi si teddy le transmit pe aceasta cale ca mi-au facut surpriza cea mai mare din cei 3 ani de cand cantam luna patrata :)) (daca i-ati fi vazut cum se ridica si isi schimba locurile, adi trece la bas si teddy la clapa…..!)… lui tudor ii multumesc ca devine sunetist la fiecare concert, si asta nu avantajeaza deloc comunicarea profesionala ulterioara 😀

acum, in timp ce scriu, astept sa se descarce doua piese din cele cantate in seara asta: “de 30 de ani” (da, piesa noua) si “trezeste-ma” (cu band)…si bat din pinteni, ascult vali sterian la psihologul muzical, beau o gura mica de courvoisier, fumez o tigara, stau cu picioarele pe un scaun si … mi-e bine, din binele pe care vi-l doresc si voua cu toata bataia de cord 🙂

brief de folk you 2010

incepusem sa scriu pe larg cum a fost in ultimele zile. nu s-a salvat, mana sortii, asa ca reiau pe scurt: am ajuns joi, am fost stresata pana vineri dupa recital, sambata m-am bucurat de spectacol iar duminica m-am refugiat de lume intr-o incercare de relaxare. marti am ajuns acasa si despre luni habar nu am ce sa zic…a trecut repede si lenes ca un motan printre usi.

cand ai un reper muzical si profesional artistic precum nicu alifantis, sa canti “dupa” e de zeci de ori mai dificil. reperul e dat, standardul se vede, se aude, se simte. “concertul de semineu” a fost impecabil. cand am urcat pe scena am simtit ca e scaunul un pic cam departe de cat ma puteau duce pasii. mi-era teama sa nu pierd ordinea pieselor de recital, scrisa pe o foita si pusa in maneca, mi-era inima in gat. in plus, prima piesa era cea lansata cu doua zile inainte (“tu ai vandut marea”)…mai stiu versurile? oare le va placea piesa? se aude bine?… si dupa un timp cat o clipire…recitalul s-a terminat. jumatatea de ora a trecut aproape instant. stiu ca mi s-a facut semn ca ma incadrez in program lejer, ca nu depasesc nicio limita de timp (daca mi se spune sa cant 3 minute si 28 de secunde, puteti fi siguri ca atat voi canta si ca urmare si cele 30 de minute au fost 30 de minute). sunetul impecabil ne-a facut sa ne simtim ca intr-o sala de concert si aici ii voi multumi lui claudiu si stage expert. tehnic a fost incredibil de bine.

m-am topit de nu-stiu-cate-ori cand reuseam sa aud pe scena ceea ce sufletele vamei cantau alaturi de noi. m-am bucurat sa vad atatea brate deschise care se jucau pe “asa si-asa” sau pe “am un pitic”… asa cum m-am emotionat tare tare la “luna patrata” pe care o citeam pe buzele multora. ecoul acesta e cel mai mare premiu si cea mai mare distinctie pe care o pot primi.

am coborat de pe scena ca dupa un somn cu vis intens.

tot ce a urmat a fost muzica, relaxare, rasarit si iarasi muzica. e deja poveste. plus un concert surpriza de luni, la “baza sportiva”, ca intre prieteni.

urmeaza concertele de pe 31 iulie si 6 august din Vama Veche. Oficiale, ca sa zic asa 🙂

Alina Manole

secventa cu pitic

a fost marti.

multumesc emiliei pentru fotografii…nu m-am putut abtine sa nu ma joc un pic. mai ales cu piticu’ :))

va las cu un film animat

Am un pitic – versuri

Am un pitic
Si-l vreau fericit
Cred ca-mi trebuie doi
Sa stea amandoi
Si sa toace marunt
Pe-o bucata de unt
Ce mai fac, ce mai zic…

Piticul meu sta-n bucatarie, pe-o felie de paine
E verde, poarta palarie, si-ar vrea sa aiba un caine
Piticul meu are nasul mov si-mi spune povesti de alcoov
Ma da in vileag fiecarui voinic care vrea sa-mi fie amic

Am un pitic
Si-l vreau fericit
Cred ca-mi trebuie doi
Sa stea amandoi
Si sa toace marunt
Pe-o bucata de unt
Ce mai fac, ce mai zic…(bis)

Piticul meu doarme-ntr-un cartof
Si-mi rontaie noaptea-n ureche
Cand e trist, se ascunde-n pantof
In pantoful meu verde…verde…
Piticul imi sopteste stingher
Ca nu mai e gheata in frigider
Si ca nu mai are cum
Sa respire prin fum…

Am un pitic
Si-l vreau fericit
Cred ca-mi trebuie doi
Sa stea amandoi
Si sa toace marunt
Pe-o bucata de unt
Ce mai fac, ce mai zic…(bis)

In utima vreme se plictiseste
De unul singur prin casa vorbeste
Eu nu mai stiu ce sa-i zic…
Eu nu mai stiu ce sa-i zic…

Tu n-ai un pitïc?…

Am un pitic – Alina Manole – versiunea video

Acest cantec e o JOACA, sa se stie. Piese sunt ALTELE. Sper ca voi si piticii vostri sunteti bine sanatosi, eu cu al meu citim Herta Muller, ascultam “Petala” lui Alexandru Andries si ne pregatim pentru ziua de duminica: emisiune la Radio Lynx si apoi premiile Foreverfolk. Va imbratisez de langa soba