Luna aproape plina de Luni aduce vesti

alina-manole

“Uichend” plin, atat de plin ca aproape mi-am dat peste cap metabolismul. Noroc ca exista si zile de Luni in care poti sa amani totul pentru Marti 🙂 Sambata, la o dubla aniversare, totul a devenit cantec, vreo 6 ore non-stop de improvizatii si readuceri aminte. De asta imi plac aniversarile oamenilor din muzica! 🙂 Duminica noaptea – SuperBowl cu meci de infarct spre final si cu un concert de halftime care nu mi-a placut pentru muzica ci pentru productia video. Legat de experienta mea cu fotbalul american, sunt destul de noua in domeniu si ma felicit cu “progresul” meu evident de la un an la altul (acum macar stiu regulile, e bine!!!!) 🙂

Noroc cu draperiile noi care ascund lumina si-asa gri…nu mai vine primavara?! ca nu mai pot!!!!

Apoi, uite, Luni! 🙂 Cu Luna aproape plina. Cu pisoi care doarme in raftul de jos al debaralei si care nu a reactionat nici la miros de briose. Pana acum cand am scris asta (a simtit bestia!!!!!!) .

Ca sa nu spuna nimeni ca scriu articolul acesta degeaba…dau anunt despre urmatoarele concerte-spectacole:

– (asta am mai scris, ma repet decent) vinerea aceasta, pe 6 februarie, in Bucuresti, strada Berzei nr25a, la Stuf Vama Veche (loc de moda boema), e primul concert cu chitara si trupa din anul 2015. locuri nu prea mai sunt. adica aproape deloc. cine nu mai vine sa anunte la club pentru ca cereri sunt multe! mai exista varianta de rezervari la masa separeului mare (exista si unul langa scena, mai mic), unde vizibilitate nu-i, dar pentru cine nu e deranjat sa stea in timpul reprizelor in picioare…in main room exista spatii de strecurat. eventual se vine cu perna de acasa 🙂

Formula de scena pentru acest concert: subsemnata Manole, pianistul Raul Kusak, trompetistul Dan Nicolau si tobosarul Ovidiu Condrea. Pofta de cantat? Si inca cum!!!

vinerea viitoare, pe 13 februarie*, “la cererea publicului” (nu aruncati cu rosii, ca va arat mesajele!!!) se va mai canta un spectacol “Joia Pacatosilor” – Alina Manole & Raul Kusak. Nu pot sa scriu ca e “concert” si nici nu pot sa spun ca “se joaca”. cereri multe au venit in special de la fumatori (intrucat majoritatea spectacolelor din ultimele luni le-am desfasurat in zone pentru nefumatori). Intrucat mi-e si mie pofta de o tigara in timp ce-mi fac marturisirile….am decis sa cant in club cu permisiune pentru tigari: Clubul Taranului – multi dintre voi stiti deja unde este. Nu sunati inca pentru rezervari (numai eu pot sa scriu asta! 😀 ), cica maine sau poimaine se anunta oficial, se administreaza pagina oficiala, se pune afisul, se trimite textul catre partenerii media 🙂

(*da, “JOIA” se va canta vineri, ca si in ianuarie. povestim a doua zi, nu-i nimic greu de inteles 😀 )

– la inceputul lunii martie plec in turneu. Deocamdata, planeta Mercur imi da de furca, dar imi doresc atat de mult sa plec incat sper sa se intample. Primele discutii au avut deja loc, confirmari vin cu inima si bratele deschise din partea partenerilor locali, sa aranjam un pic calendarul si apoi anunt locurile faptelor muzicale si formula de scena

– dupa turneul de mai sus ma voi intoarce la timp pentru pregatirea aniversarii Lunii Patrate. se implinesc anul acesta 6 ani de cand mi-am oficializat aparitiile pe scena printr-un album, disponibil acum spre ascultare pe youtube. Holograma ajuta, mai ales psihicului 🙂 si cum am deja 4…teoretic sunt bine 😉 Daca doriti,  notati in agenda, pentru Bucuresti, data de 12 martie.

E Luna aproape plina. In traducere libera de aripa, asta s-ar traduce asa:

Draga, ai dreptate!
E Luna aproape plina si…
va veni si luna noastra intr-o zi…

Dor de soare

alina manole

Nici nu stiu cu ce sa incep. Cu vremea asta care imi apasa capul si cu medicamente si fara? Cu senzatia ca am tot timpul ceva de facut in conditiile in care fac tot timpul cate ceva? 🙂 Si nu doar “cate ceva” ci munci sustinute…

De doua zile nu am timp de Sir Clap*. Am stat cu nasul in hartii, in acte, in mailuri, programari, psd-uri (fara legatura politica, e doar un tip de fisier), planuri, ganduri. Astazi i-am promis ca stam impreuna macar 2 ore. Cica nu ma crede. de inteles pentru cat de ne-artist am fost zilele astea. Si o sa mai fiu pentru ca e nevoie de resurse pentru a genera alte jucarii. De exemplu….intrebarea mare a zilei de azi e legata de reeditarea albumului “fericirea de Luni”. Nu prea mai am discuri, mai sunt cateva prin librariile Carturesti din tara, cateva la Niche Records si alte cateva intr-o cutie la domiciliu. Mai este planul cartii de povesti unde parca astept un “ceva” sau o “ceva” ca sa fac pasi inainte. Nu stiu nici eu ce. Nu stiu de unde. Si nu e vorba doar de a gasi un sponsor pentru o jucarie…

Mi-e dor sa plec la drum. Da’ rau! Atunci n-ar mai conta nici ca ploua, nici ca e gri, ar fi drumul si atat…ce bucurie! As pleca si maine daca nu ar fi inca lucruri de rezolvat.

Cu ce am inceput? Cu migrena sau cu vremea? Nu recitesc. Un amestec.

M-am indragostit duminica de un calut. O stiam (ca e fata) de sambata. Ii stiam, ca-s doi, dar…Thea s-a lipit de inima. Mi-a fost frica sa pun mana pe ea si sa o mangai fara sa fie stapana langa mine. Am trait emotii incomparabile. Fantastic si atat!

(pentru cateva secunde a fost liniste in tampla…ce bine e cand e asa! pacat ca au fost putine)

Pe 6 februarie cantam in Bucuresti. Concert-“standard Manole” (nu eu am zis asta, asa i se spune!) , adica imi iau chitara, ne adunam pe scena mai multi si mai frumosi si dam drumul povestii. Si cantam si despre pitici. Si despre iubiri “asa si-asa”. La Stuf. Link aici cu toate cele. Ar fi dragut sa mai ramenti si dupa concert ca e muzica faina. Si se poate dansa! Hm…

La Joia Pacatosilor de vinerea trecuta a fost asa…cumva…de bine pentru personaje. Cineva care nu mai vazuse spectacolul de la inceputul anului trecut mi-a spus ca tot ce tine de concept s-a cristalizat si ca da, acum e si mai bun decat anul trecut. Cresc! E bine! 🙂 Cum se pare ca cerere exista in continuare pentru “Joia” am rezervat o data si pentru februarie. O data cu schepsis (asa se scrie?!) 🙂 Cum insa fumatorii se simt discriminati … locul intamplarii s-ar putea sa fie, tot in Bucuresti, intr-un club unde se poate si fuma. Adica pot sa si fumez pe scena. Face parte din personaj, credeti-ma!

Vreau soare! Asa-i ca vreti si voi?

*Sir Clap este cadoul meu de Craciun 2014. Mi l-am dorit atat de multi ani incat m-am bucurat mult cand a venit acasa la mine 🙂 E un “clasic”, un elegant Korg de 88…

 sir clap

 

detalii concert 6 februarie

[singlepic id=110 w=320 h=240 float=left]viata e plina de detalii pe care mi le mai cer prietenii si cunoscutii care vor sa vina sambata seara, la concertul meu de la Clubul Taranului. asa ca le scriu aici. rezervarile se fac la numarul de telefon 021 310 80 48.  rabdare si calm inclusiv cand vi se raspunde ca nu e concert sambata asta :)) concertul incepe la ora 22:00, nu la 21:30, nu la 21:00. e sambata, a doua zi dormiti pana tarziu. ne permitem.  da, vine si baiatul cu trompeta, dan nicolau pe numele lui. nu, nu stiu ce voi canta sau ordinea, dar cu “amantele” sigur incep si cu “luna patrata” inchei. bilete se vor gasi la fata (fatza adica) locului. un baiat sau doi. ii reunoasteti de datile trecute. bere estem in bar, au si vin rosu numa’ bun pentru o seara de februarie. a! da, daca inscrieti in pagina principala a blogului, dreapta, in casuta e-mailul, veti incepe sa primiti newslettere cu tot ce scriu eu aici. va pup

caci de cand nu ne-am citit…

multa vreme a durat (rima a fost si ea in service). cu laptoapa recuperata dupa 2 saptamani ma declar un om ceva mai intreg. caci singura parola de netinutminte era cea de blog. salvata pe laptoapa. de unde pauza de scris.

in 2 saptamani au fost multicele. unele dragutze, altele superbe. alea rele s-au refugiat in vise dupa insomniile de care nu ma mai mir nici eu.

cea mai recenta aventura tine de concertul “cantece de semineu” al lui nicu alifantis. dupa 2 ore de muzica intr-o formula noua si foarte pe gustul meu, cu concentrare si miraj, imi doresc sa repet prezenta la concert si in data de 19 aprilie.  a fost un spectacol greu, greu pentru artist, incarcat pentru public. Continue reading “caci de cand nu ne-am citit…”