Composit

Inca mai am de despachetat cadouri si ganduri bune primite din multe locuri. Mi-am ingrijit trandafirii mai devreme – cel mai mare si impresionant buchet pe care l-am primit pana la varsta aceasta (taiat codite a 57 de trandafiri, reimprospatat apa etc…la un moment dat trebuie sa-mi amintesc sa scriu care sunt florile si culorile mele preferate si de ce), am mai strans din ambalaje, am mai dat o tura de ochi celor doua ghivece care s-au adaugat in colectie (sper sa tina …pana acum tot ce a fost planta cu flori a sucombat lamentabil), mi-am dat seama ca mai am nevoie de niste cutii mici si simpatice pentru bijuterii si teoretic de (inca) o biblioteca pentru ca toate cartile sa mai respire. Preferabil as avea nevoie si de un motan mai cuminte pentru ca “batranul” meu de 13 ani are o energie de cand ne-am mutat de zici ca-i pui. Cursele prin casa risca sa devina balti de apa pentru ca, da, toate vazele cu flori stau pe jos. Si sunt multe tare!

Teoretic as avea nevoie de un pic de timp dar cumva asta e un pretext intrucat ce-mi lipseste cu adevarat e soarele. Medicul la care am fost saptamana trecuta mi-a recomandat Bali sau solar, orice unde pot sa am soare mult in urmatoarea perioada. Era clinica privata, dintre cele mai private cu putinta … (intelegi voi cum) asa ca ii acord toate scuzele mele doamnei cu pricina, care probabil si-a imaginat ca bugetul pacientei de mine este egal cu bugetul + fitzele oricareia dintre celelalte paciente ale domniei sale. NU, era doar o urgenta 🙂 Astept cuminte asadar sa vina soarele normal, ca nu ma vad mergand intr-o cusca pentru 5 minute fara nicio garantie ca “medicamentul” asta ar putea sa functioneze. Dincolo de terapia somatica, astept soarele pentru cap, ca de acolo pornesc toate. Unde “cap” egal “creier” nu culoare a parului, pentru neinitiati 🙂 Adica vreau in parc, pe banca, cu o carte, o apa si o tigara (pana nu devin fumatorii inamici publici mai rau decat acum dupa aprobarea legii privind fumatul in institutii publice). Vreau sa ma uit inspre soare, sa-mi aduc aminte ca nu e bine pentru retina dar macar cateva secunde sa nu-mi pese. Sa intre lumina in piele, pana la os, sa-si mai depuna inauntru ceva icre de radiatii bune pe langa cele rele si sa profit pe cat se poate de confortul de a nu mai avea pe mine tricou, pulover si geaca. Si evident, sa se miste soarele in toata respiratia, sa-l simt in cele mai mici capilare (asta imi aminteste de un cantec pe care l-am scris in ’96…doamne! 😀 ) si sa ma indragostesc, chiar si pentru cateva ore, pentru ca desigur, e primavara.

Lucruri femeiesti, clar!

M-au intrebat cativa dintre prieteni, in seara zilei de sambata, la un soi de adunare magica pe care am avut-o impreuna cu oamenii care conteaza in viata mea, daca m-am indragostit (fac cumva legatura cu soarele de mai sus, nu ma pot abtine!). I-am raspuns cu gura pana la urechi sa citeasca ce-am scris despre fericire pe blog. De unde rezulta ca, in definitiv, aura indragostirii o pot avea toti oamenii echilibrati. Glumele care au urmat dupa…raman in istoria unei nopti frumoase 🙂

Astazi am dat de stire de o noua aniversare muzicala, prima din genul ei si probabil una care se va intampla o data la 3 ani (fara motiv anume…doar pentru ca suna mai bine asa). Este vorba despre spectacolul “Joia Pacatosilor” si cei 3 ani care au trecut de la prima lui reprezentatie pe scena. Se intampla in Joia Mare a lui 2012. Anul acesta, Joia Mare “pica” pe 9 aprilie…asa ca pe 9 aprilie eu si Raul Kusak va dam intalnire la Teatrelli pentru o editie cu mai multe marturisiri decat de obicei. Si nu, nu e nimic crestinesc pe-acolo, doar lucruri pamantene, de ne-spus nici in confesional 😀 Le spun eu pe (aproape) toate, voi trebuie sa stai comod si sa va ganditi la ale voastre. Biletele se pun in vanzare zilele acestea, voi reveni cu detalii.

O alta intamplare muzicala care ma bucura si despre care am mai scris tine de plecarea noastra in Germania, la invitatia unor oameni frumosi si cu sprijinul ICR Berlin. Vom canta la Stuttgart pe 17 aprilie si bagajele cred ca vor depasi norma de kg acceptate din motive strict legate de emotii 🙂 Pentru cei care vor mai multe detalii, iata un LINK

Der eckige Mond – Luna Patrata in germana. Astept cu interes traducerile in limba franceza, spaniola si italiana. Cu mentiunea ca nu am avion privat, asa ca tot organizatorii trebuie sa doreasca sa le facem o vizita muzicala 🙂

Latra un caine in curtea interioara. Ecoul latratului ajunge pana la mine ca un soi de ceas desteptator. Trebuie sa ma trezesc din starea de blog se pare si sa o iau din loc. Pacat ca migrena e fericita de luni si tzopaie in capul meu in continuare 🙂