Multumiri in scris

E greu sa ma adun pentru a-mi reaminti o seara plina de emotii. Mai intai si mai intai de toate trebuie sa multumesc celor care m-au sprijinit la aniversare 🙂

Incep cu cei care au venit la concert. O vreme urata, cu ploaie multa si frig si vant. Nu a contat pentru ei. Daca ma iau dupa sms-urile primite inainte de concert, pentru cativa dintre cei care isi cumparasera bilete chiar din prima saptamana a fost mai frustrant intrucat virusii au facut ravagii si i-au tintuit in pat si nu au mai putut ajunge. Daca ma iau dupa sms-urile primite dupa concert, unii au auzit prin telefon, de acasa, ce s-a intamplat pe scena Teatrului Excelsior 🙂 Le multumesc platitorilor de bilet si  celor care au ajuns la concert si pentru rabdare: concertul a durat 2 ore si 5 minute…(in fine, pentru cele 2 bis-uri nu sunt e vina mea!) 🙂

Le multumesc celor care mi-au trimis gandurile lor despre Luna Patrata…video-ul va fi pus pe youtube in cateva zile 🙂

Ii multumesc dlui Aurel Mitran pentru gazduire si pentru faptul ca a avut incredere suficienta incat sa ma lase “sa-mi fac de cap” . Ii multumesc si ca m-a laudat ca sunt propriul producator. 😀 Legat de asta trebuie sa spun ca la 7 fara 10 inca eram in cabina in tinuta lejera 🙂 facand ultime retusuri, dand ultimele sms-uri, telefoane tehnice etc 🙂 In plus, tot personalul prezent al teatrului ne-a sprijinit frumos 🙂 (si Violeta de acasa cu picior luxat)

Ii multumesc lui Nicu Alifantis pentru ca mi-a acordat din timpul si atentia sa. Prezenta sa pe scena a fost, marturisesc, coplesitoare. Abia aseara, vazand fotografii, mi-am dat seama ca da, chiar s-a intamplat ce mi-am dorit mult de tot 🙂

Le multumesc celor de la Star Storage pentru incredere si implicare. A fost “pe neasteptate” intalnirea noastra…si…multumesc! 🙂

Le multumesc dragilor mei Raul, Nasu’, Teddy si Dan! Au fost absolut minunati! De asta nu ma satur sa-mi prezint colegii de scena iar si iar! 🙂

Multumiri speciale lui Albert Mihaiteanu, pe care cei prezenti in sala l-au vazut intr-o ipostaza altfel. Ipostaza sa obisnuita este cea de solist al trupei Niste Baieti. In ceea ce ne priveste, colaboram perfect cand vine vorba de sunet. Duminica, Albert a cantat o versiune proprie a piesei Iubit de mi-ai fi fost, intr-un moment de surpriza maxima. Scena balconului a fost superba! 🙂 Curiosi? 🙂

Le multumesc tuturor celor implicati in partea tehnica a “problemei”: lui Tudor in calitate de coordonator echipa tehnica (si autor de proiectii video si solutii pentru ca proiectiile sa se vada ok in conditii restrictive de spatiu, distante si alte amanunte pe care nu am vrut sa le stiu 🙂 ),  avandu-i aproape pe Bolo, Jojo, Piti, pe Kiri, pe prietenul Eugen si lista mai poate continua. Victor Panfilov a fost si el alaturi si a mijlocit inregistrarea audio profesionala a concertului. Le multumesc lui Manu si Petre pentru faptul ca au venit, prieteneste, sa faca fotografii si implicit sa munceasca in loc sa stea sa asculte concertul 🙂

Johnny a fost ca de obicei prezent (se poate altfel?!) si m-a ajutat in chestii punctuale, necesare la maxim 🙂

Le multumesc prietenilor de mai aproape de casa si de grijile mele care m-au suportat, mai ales cu 2-3 zile inainte, cand lucrurile o luasera razna si eu la fel 🙂 Nimic nu e intamplator cand vine vorba de prietenii.

Le multumesc Emiliei, Anei, Mihaelei, Lucianei, Nicoletei pentru ca, dincolo de ajutorul cu inca o camera video si poze (Emilia), mi-au facut daruri minunate desi darul cel mai mare pe care mi-l puteau face era acela ca erau in sala 🙂

Fotografii cu oameni si culori se gasesc in linkurile urmatoare: prin intermediul Manuelei Cepoi si prin ochii Emiliei

Le multumesc celor care mi-au facut bucuria de a scrie despre concert inainte sa se intample: Dana, Chinezu’, Hoinaru 🙂 si partenerilor media care au preluat stirile si update-urile multumesc Iuliei (Psihologul Muzical) pentru comunicari si fotografii 🙂 si da, Foreverfolk a fost “imbracatorul de pitici“. Legat de tricourile de concurs, doua dintre ele nu au fost ridicate de la intrare….codurile mai sunt valabile o saptamana….

Le multumesc si celor doua femei minunate care ieri, luni, au scris despre ce au simtit fiind acolo….si m-am emotionat inca o data….Alina Constantinescu si Oana Duma

Le multumesc celor care mi-au daruit flori, am o casa plina de parfum si culoare! in plus….am primit un bonsai si recunosc ca imi doresc de 10 ani macar sa am unul in casuta…. 🙂

Uitandu-ma in fotografii imi vine sa multumesc fiecaruia inca o data: randul…locul…si tot asa

Multumesc lui Horatiu ca mi-a primit emotiile de dupa concert si le-a hranit cu o ciorba de verdeturi si alte bunatati de La Copac 😀

Mama mea a fost si ea alaturi de mine si desi am pus-o pe drumuri de sute de km…cica a meritat 🙂

Ma bucur ca am rezistat 4 saptamani intr-un stress consistent. Dincolo de alte activitati muzicale sau de natura profesionala, a fi producatorul unui eveniment inseamna sa gestionezi, personal sau prin asocieri, un volum mare de….detalii. Si sa iti asumi riscuri si sa fii dispus sa le faci fatza.

Da, voi spune ca a iesit bine “jucaria” de aniversare. Cu gandul, in spate undeva, ca mai vreau sa ma joc si ca da, exista in toate o compensatie.

Plecaciune si drag!