ca sa nu mai vad fotografii si sa primesc vesti de la marea aceea de-mi place mie, am fugit sambata, pentru 4 ore, pana la vama veche
nimic nou, toate bune sau rele sunt tot acolo, oamenii cat trebuie de putini sau de multi 🙂
soare cu masca de vant destul de rece, cat sa nu simti ca iti arde pielea
miros de mare puternic de mestecat intre dinti
maci, sute de maci, ca in niciun alt an parca
cateva fotografii de la mal, intr-un moment de mine cu mine, inainte sa plecam spre bucuresti