secventa

ea sta cu mine la masa. batrana cat sa nu-si recunoasca varsta. trecuta cum trec toate femeile cu care seamana…adica degeaba. se uita la mine si ii simt transpiratia murdara. stie ca stiu. stie si ca m-as cobori prea mult sa-mi pese de oasele ei intepenite in surub, de viata ei searbada, de intinsul inchiriat intr-o garsoniera.

eu stiu, stand cu amandoi la masa, ca mi-a trecut si mie vremea naivitatii si ca cel mai frumos lucru ce mi se poate intampla deja a fost, iar cea mai minunata clipa urmeaza sa vina. de ce-as deschide gura sa mai spun ceva?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *