…iarasi nu vine sfarsitul lumii. acuma…eu am stat pana cand a inceput ziua fatidica, aproape ca m-a prins concertul pe scena (sau chiar era 12 cand am terminat? ca nu mai stiu!), dar n-am primit niciun semn cum ca de azi gata! ba mai mult, dupa ce m-am indulcit cu ciocolata cu cirese si mi-am aranjat trandafirii si freziile undeva aproape de laptoapa, parca-parca as zice ca nu mai vine napasta! 🙂
am avut concert in joy. pacat de niste detalii care au scapat la categoria investitie in sunet. sa nu intelegeti ca nu e! doar ca mai e de lucru, ca in muuulte locuri. muuuuuulta lume, cunoscuta sau mai putin cunoscuta, o masa care a fost ca in visul meu de dupa-amiaza (pe facebook am povestit), caldura cat cuprinde si rasete multe pentru ca ne-am jucat teribil. pentru cine nu a fost trebuie sa precizez ca joaca de piesa care se numeste “asa si-asa” are mai nou o varianta pop…nu vreti sa stiti cum e 😀
am cantat in formula completa ritmica (si cu ovidiu adica) si am facut glume multiple, mai ales la adresa mesei de care scriam mai sus. glumele, evident, le-am priceput noi toti ceilalti. poate e doar o chestie de empatie, poate doar una de inteligenta 😀
experienta in sine de concert a fost foarte frumoasa si ma bucur de venirea celor care fie n-au mai venit demult, fie au tot promis ca ajung si iata, au ajuns, la folk-jazz-ul meu, pe care-l cresc si-l cocolosesc si cu care ma laud. copil, deh! stilul, nu eu 😀
acum ma simt ca in aproape fiecare noapte de dupa concert. plina de energii, cu zambet pe Dinauntru, fericit de obosita.
e 1:53
dodo doarme langa mine
buna dimineata 🙂