celule de timp

ce-a fost: au fost mai multe suflete in fatza scenei decat ieri la ora cu pricina. adica la ora de inceput de gala. ceea ce. piciorul drept tremura ca apucatul, l-am stapanit uitandu-ma urat in jos. evident nu m-a crezut nimeni ca ma doare gatul si ca de-abia vorbesc.  am inceput soft, am terminat cu luna patrata. la mijloc aglomeratie de personaje. baietii mei: superbi ca de obicei. ca de obicei cand canta pe scena alaturi de mine 😉 m-am jucat si am avut cu cine, femeile si barbatii au avut partea lor de discurs in piesa “casatorie in stil italian”. am cantat 31 de minute si mi-au trebuit 20 de minute sa ies din “starea” de concert. m-am refugiat intr-un cort, am aprins o tigara si am stat pur si simplu. nu stiu ce e mai coplesitor: sa fii ascultat, sa se cante cu tine sau sa fii aplaudat?! cand le ai pe toate astea e uneori prea mult.

ce va fi: in termeni de promovare a albumului nou, luni sunt invitata la emisiunea “Draga mea prietena” de la Kanal D. emisiunea e de la 10 (dimineata) la 12…o sa am timp de povestit si de cantat, prea multe nu stiu pentru ca…nu am vrut. in definitiv, care-i rostul unui interviu de exemplu daca ii stii intrebarile dinainte?! vor urma si alte aparitii, inclusiv una vineri, pe 23 septembrie, pentru lansarea videoclipului piesei “Ea nu ma stie”. sper ca nu ati uitat ca exista un concurs in desfasurare pentru cei care au cumparat bilete la lansarea de pe 30. mai sunt inca bilete, vreo 50 din sala mare de la Nottara. m-am tot gandit in ultima vreme daca sa scriu asta sau nu. scriu totusi. daca as fi avut sponsori pentru lansare (de la inchirierea de sala la sistem de sonorizare) mi-ar fi placut sa va ofer drept cadou spectacolul.  din pacate nu am si…nu pot. inca. pana cand voi putea, o sa-mi permit sa va consider si prieteni si sponsori de muzica interzisa. multumesc!

in rest: sunt un pic obo. sunt si trista pentru ca foarte aproape de mine sunt oameni cu probleme de sanatate, cam mari, cam dificile. in fatza problemelor lor, toate grijile mele legate de lansare sunt un nimic. nu functionam prin comparatii, fiecare isi are grijile sale in repere personale de viata, dar e trist cand cancerul prinde oameni. sper sa-i lase in pace si sa ni-i lase aici.

sa ne revedem sanatosi!