e noaptea in care se danseaza de dor si se urla in fosnet de verde. nu-mi trebuie somnul magic al sanzienelor ca sa te vad.
I’m scratching at the surface now
And I’m trying hard to work it out
So much has gone misunderstood
This mystery only leads to doubt
And I didn’t understand
When you reached out to take my hand
And if you have something to say
You’d better say it now
Cause this is what you’ve waited for
Your chance to even up the score
And as these shadows fall on me now
I will somehow
Cause this is what you’ve waited for
A chance to even up the score
And as these shadows fall on me now
I will somehow
Cause I’m picking up a message Lord
And I’m closer than I’ve ever been before
So if you have something to say
Say it to me now
Say it to me now
Say it to me now
Mulţumesc, Alina, pentru dar! Chiar dacă l-am văzut şi ascultat abia acum… Este numai vina mea, că nu am mai intrat în casa sufletului tău de ceva timp. De Sânziene am mai împletit un an în cununa vieţii. Şi, cum nu puteam să petrec de una singură într-o astfel de zi, către seară am primit daruri minunate de la câţiva prieteni dragi. În acorduri de chitară, evident, că altfel nu mai pot de ceva vreme încoace… Cu părul fetei din liceu (Eugen Avram), şansonetele cântate într-o impecabilă limbă franceză (Călin Costache) şi Ora culorilor (Cantos), am fost răsfăţată şi m-am simţit iubită.
Mi-e dor de Luna ta pătrată, dar din păcate vara asta nu o voi vedea strălucind în Vama Veche… Zile mai bune vor veni, cu siguranţă… şi ne vom revedea cât de curând posibil.
Îţi doresc o vară şi o vacanţă minunată, pe măsura sufletului tău frumos!
Draga Lia, La multi ani! Eu nu am aflat la timp din pacate, dar sper sa primesti urarile mele de bine, frumos, poezie si sanatate 🙂 Te imbratisez cu drag!!