Acasa e o chestiune de spirit, un exercitiu de memorie care se activeaza automat de indata ce adulmeci aerul casei de care te-ai desprins in urma cu atatia ani. Nu am trait niciodata atat de cald pe cat am trait locuind in casa bunicii, devenita intre timp refugiul mamei. Cu fiecare drum inspre acolo devin copil si adolescent, si asta inca de la impachetarea plecarii din bucuresti. La capatul drumului sunt un amestec intre ridurile de pe frunte, ranile din suflet si veselia unor ani frumosi, cu peripetii, vanatai pe genunchi, aventuri in cires, prima dragoste si primele scrisori serioase. De fiecare data cand plec imi simt varsta, nu atat de mare cat atat de plina de istoria tuturor inaintasilor mei, luptatori cu moartea, cu viata, cu tot.
Cand porti istoria celorlalti devii mai bogat. In adolescenta pretindeam cu aroganta hormonala ca “generatia mea incepe cu mine”, judecand aspru orice “gri”, orice compromis. Astazi nu as renunta la nimic din ceea ce generatiile de dinaintea mea au depozitat in mine, genetic si educational. Cum as fi putut sa iau decizii vitale drumului meu fara constienta (n.a. nu constiinta, am scris asa intentionat…) efectelor care au creat drumuri de viata pentru ceilalti? Stiu ca-mi trag nebunia dintr-o serie de femei puternice si asta ma face mai puternica in propria-mi varsta.
Cred ca cine refuza istoria familiei (proces continuu, intre moarte si viire) si nu si-o asuma ca pe propria viata, nu are sansa de devenire, de crestere.
Si gata.
Sa inteleg ca ai ajuns acasa? Pentru ca in Why Not se face un vin fiert al naibii de bun 🙂
am ajuns, am si plecat….
ai si plecat????
pai si vinu??:)
pai si noi..:P
pai si unde sa va gasesc…?:( eu fara net si dispozitive, si mai ales fara numere de telefon…
Ma trezi si eu pe-aci…Vara asta te-am prins la Folk you, de atunci te ascult incontinuu. Mi-e drag rau de tine (in sensul cel mai normal, sa nu avem vorbe la proces :)). Sarbatori fericite acasa!!
multumesc, AnDa 🙂 in acelasi sens normal ma bucur mult ca ai intrat si pe aici, ca de procese n-avem bani :)) Sa ai un an 2010 cu 2010 de bucurii, de la mari la marunte!
Am vazut ca este o reactie normala pentru cei care te asculta o data. Citind comentariile lasate pe you tube, am vazut replica asta de multe ori. Imi pare extrem de bine ca mi-am gasit un artist de suflet. 😛
La multi ani! sa ai parte de un 2010 ” ROTUND pe planeta luna patrata” Chiar daca sunt de generatia lui Ducu sau Vasile, adica avem in jur de 50 (plus 1,2,3..) pitici sa stii ca va iubim la fel – neconditionat. Cu drag, Gina
ps ce este spus intre ghilimele iti apartine – mi-a placut si am preluat-o nu te superi nu?!!
Multumesc mult, Gina. Din partea generatiei tale e o onoare pentru mine sa aflu ca piticii mei muzicali sunt primiti cu zambetul pe buze. Voi sunteti ascultatorii profesionisti de folk 🙂