anul trecut, in dupa-amiaza zilei de 28 februarie, incepea o furtuna de zile mari. ninsoare, apoi polei. e o noapte de tinut minte. acum tanjesc dupa zapada si mi-e dor sa fac un om maaaare de 3 bulgari. am si cratitza de pus pe cap, zau. pe capul lui, nu al meu. 🙂 sau, mai stii?!
pe la 3, asta-noapte, ma gandeam ca trebuie sa existe un strop de nebunie in dumnezeu. si ma gandeam la descoperirile de sicrie care risca sa demitizeze cea mai longeviva legenda a umanitatii. sa presupunem ca vor avea succes. sa presupunem ca e adevarat, sa presupunem ca mormintele vor fi marturia unui punct de reper deformat de istorie. cate miliarde de oameni nu vor mai avea peste cativa ani model, cale, referinta? vor deveni o multime eterogena cu potential de conflict? sa spun ca nu ma intereseaza? uite ca nu pot. azi nu.
poate pentru ca e 28 februarie.
maine e martisor.
poate cade si legenda martisorului. ca stim deja ca mos craciun nu mai exista si ca iepurele de paste e legenda importata. sau poate ne ramane doar iepurele printre ouale vopsite daca se dovedeste ca nimeni n-a inviat in ziua a 3-a.
Live the rabbit!
of, de cand n-am mai facut un om de zapada…