azi e o zi de luni in care nu stiu incotro sa ma duc si nici nu vad indicatoarele. e o zi fara prioritati, fara “to do” list, o zi care va trece de-a-n pururea si in care nici macar somnul de pranz n-o sa-mi dea impresia de utilitate. da, sunt eu fucked up astazi, am chef sa ies din coltul asta de lume si s-o iau la trap prin bucuresti, cum faceam in studentie, dar la dracu, spiritul meu studentesc a murit o data cu angajarea fulltime (cel mai rau imi pare de amintirea cu cinemateca, fratii Karamazov, sala full, stand pe jos 3 ore jumate, frig de incremeneai si pe deasupra neplatitor de bilet, de!). da, sunt intoarsa pe dos din motive mai mult sau mai putin colorate, dispozitia mea e una intre gri si violet palid, e luni si mi-e teama ca nu are nicio legatura starea mea cu prima zi din saptamana…devin incoerenta, se simte? ma apasa un sentiment de vinovatie si o teama de singuratate, imi plang de mila azi pentru ca e o zi insorita si mie imi vine sa ma urc pe pereti, am adrenalina pe minus sau e un demo-depresiv de primavara, i-as scrie prieteni mele mailul traditional “ca de luni” dar stiu ca ea e ocupata, are alte griji, un “to do” list fain, si gata cu momentul asta, am sters din el cateva randuri care m-ar fi putut transforma in mai mult decat o creatura patetica. macar am recunoscut: azi sunt intoarsa pe dos, va arat si voua cusaturile…probabil o sa pun un film si-apoi ne citim la categoria “despre filme”.
un xanax la doamna!
va pup
Frumos ce asterni ,pacat ca ti se intampla asa.Nu-ti doresc decat zile calde pline de iz studentesc,cand faceai totul cu alta intensitate.Nu ai nevoie de xanax.Poate si angajarea nu te bucura.Nu dispera vor veni zile frumoase si pe strada ta.
Andrei, dispozitiile vin si trec precum aceeleratele pe vremuri. Si cum prin spatele casei mele era o cale ferata, cred ca le-am internalizat ritmul. M-am descusut si io. Multumesc de gand: sa vina zile insorite pe toate strazile lumii 🙂