“Ce mai fac, ce mai zic” piticii mei si-ai altora

nimicuri

– Sambata, 23 ianuarie, merg la ziua Veronicai. De ce e public, am scris deja ๐Ÿ™‚

– Luni, 25 ianuarie, merg la Rock FM. De la 21:00 intram in eter cu muzici si povesti, pret de o ora. Evident, emisiunea se poate auzi on-line, pe site-ul radioului, cu click-pe-sageata-din-prima-pagina-sus ๐Ÿ™‚

– A inceput votarea pentru premiile Foreverfolk 2015. Motivul pentru care Marius Matache propune singur candidatii pentru topuri este evident si de aceea nu am comentarii de facut. Ma astept sa inceapa iara discutii peste discutii oricum ๐Ÿ™‚ Am ceva probleme in a vizualiza articolul in firefox. Cica e “de la mine”. Incercati si chrome daca patiti ca mine ๐Ÿ™‚

– Se introduc zboruri ieftine catre Cluj. ๐Ÿ™‚ Asta a devenit o stire importanta pentru mine pentru ca asa poate ajung sa cant la Cluj-Napoca si altfel decat in turneu ๐Ÿ™‚

– Planetele se joaca: Venus, Saturn, Marte ศ™i Jupiter s-au aliniat frumos in noaptea de 20 ianuarie. Iata explicatia pentru una dintre noptile insomniace. Am zis! ๐Ÿ™‚

– Am intrat la cura. De slabire. Asta dupa ce suma exceselor facute in ultimele 2 luni mi-a taiat de pe lista niste rochii de concert si sambata am avut probleme cu asta. Vointa mea e fragila asa ca urati-mi succes sa nu cedez in fata unui piure de cartofi (i know…) sau in fata bunatatilor pe care le voi gasi sambata la Veronica.

Gata! Sa mai si muncim! ๐Ÿ™‚ (scrise Alina de la biroul ei de La Copac) ๐Ÿ˜€

Experienta muzicala Stuttgart

Tocmai m-am uitat pe cateva filmari mici de la concertul de la Stuttgart. Plus cateva fotografii. Ca de obicei cand vine vorba de lucruri bune…probabil imi voi da seama peste vreo 2 luni ca plecarea mea muzicala chiar s-a intamplat. Si atunci voi citi ce scriu acum.

Haideti sa va povestesc cum a fost, in linii mari! Inceputul l-am mai descris aici pe blog. Despre invitatie si motivul intamparii puteti citi AICI. Trimit gand bun catre Irina Constantin pentru agitatia din ziua de dinaintea plecarii. Continuarea e acum ๐Ÿ™‚

Stuttgart ne-a primit cu vreme calduta, un pic de nor si cu organizatorul evenimentului la aeroport. Florin Zaheu ne-a asistat in toata perioada si s-a implicat in toate administrativele, de la gasit solutii la inchiriat echipamente si dat de veste despre eveniment. Sper ca la ora aceasta, cand scriu, se odihneste binemeritat dupa toata agitatia datorata intregii aniversarii a celor 10 ani de Forum German- Roman (si seriei de evenimente cuprinse in aceasta perioada).

Am aterizat mai tarziu decat ora estimata si ne-am oprit la o bere germana cat sa treaca un pic si traficul cel mare. Iata-ne obositi dupa calatoria de 8 ore (prin Istanbul) si cu bateriile un pic pe zero ๐Ÿ™‚

Stuttgart Alina Manole aterizarea

Prima seara a insemnat somn. Hotel, cazare, o cina rapida si…somn. Dimineata eram toti ca noi ๐Ÿ™‚ Si, pentru ca pana la 2 aveam program de voie, ne-am plimbat ore bune, fiecare in ritmul lui, prin Stuttgart. Iata punctul de start ๐Ÿ™‚

Frumos tare orasul, cu un soi de liniste, cu verde plin, cu primavara in toate si cu Soare, desi prognoza anuntase altceva! A fost bucurie! Au trecut 4-5 ore aproape pe nestiute. Am revenit apoi la hotel (o priveliste superba de la ultimul etaj si acces la terasa comuna mare, amenajata pentru fumat) si au inceput pregatirile: pe de o parte cele tehnice, pe de alta parte…ale mele. Cresteau emotiile de la ora la ora. Cu bagajul pregatit, hainele toate de scena impachetate…la 6 eram la Laboratorium.

Alina Manole 17.04.2015 Stuttgart (1)

Proba de sunet. Au mers toate bine. Am intrebat la un moment dat daca nu cumva ar trebui sa vorbesc si in romana si in engleza. Mi s-a spus “nu”. Mai tarziu am inteles de ce. Publicul incepea sa vina. Am cunoscut-o si pe Andreea Dinca, reprezentata ICR Berlin, cu care dialogam de cam doua luni deja prin e-mail. Venise, impreuna cu colega ei Alexandra, drum lung. Emotiile devenisera fluturi.

Am inceput la 8:30. Doua seturi.

Si a fost magic.

Eram…Acasa. Nu in Germania. Cantam cantecele scrise in limba romana. Si vorbitorii de limba romana traduceau insotitorilor germani fragmente de prezentare sau versuri. Am inteles de ce nu trebuia sa “ma” traduc in engleza. Si fiecare acord era insotit de o reactie, fiecare solo de pian sau de tobe, fiecare joaca. A fost liniste, s-a strigat tare “daca poti” si “eu pot”, au venit si piticii mai aproape …din a doua intrebare, am ras, am primit flori, am plans la final, dupa “Trezeste-ma” de la bis. Apauzele nu se mai terminau. Am incercat sa cuprind cu privirea pe fiecare. Ca sufletul era deja peste tot Stuttgart-ul.

Am cunoscut oameni frumosi. Au venit la noi, ne-au vorbit despre noi si ce au simtit ascultandu-ne. O doamna foarte frumoasa mi-a spus ca fiul ei din America i-a recomandat concertul nostru din Germania. O alta doamna, nevorbitoare de limba romana, a dus mana la ureche si apoi la inima. A vorbit in cea mai frumoasa limba internationala pentru cantecul meu.

Na, uite ca acum iar m-am emotionat…si zambesc printre matase de apa.

Dupa concert am papat ceva, am mai baut o bere “de dupa” si ne-am dus la somn rapid, ca aveam drum lung sambata.

N-as mai fi plecat…dar ziua drumului catre casa a inceput frumos, cu targ de sambata langa catedrala, prin care am dat roata o data, de doua ori, de trei ori… Nu, nu mi-am cumparat nimic. Le-as fi luat pe toate. Dar e o fericire de a vedea tot si de a nu sparge cu nimic bucuria ochilor. Asta e alt pitic ๐Ÿ™‚

Zborul a ajuns tarziu, mai tarziu decat trebuia, cu pilot care a recuperat intarzierea mare facand o coborare de-am zis ca e picaj. Despre Turkish Airlines insa…altadata. ๐Ÿ™‚

Ieri (duminica) am dormit muult si de fiecare data cand deschideam ochii ma gandeam la verdele german si la calmul altfel al orasului in care am cantat. Am cantat deja? S-a terminat? Mai visez un pic ๐Ÿ™‚

Plecaciune si drag tuturor!

 

Joi cu zbor si emotii mari

cover-alina-manole-refacut

Randurile de mai jos le scriam dimineata. Miercuri dimineata, pe la 11. Intre timp e 1 dimineata. Joi

Ati petrecut frumos? V-a fost liniste si bine sau agitatie si freamat, dupa voia gustului si a inimii? V-ati intors in orasele de munca sau de scoala sau inca e vacanta? ๐Ÿ™‚

Am avut soare. Cel putin in Bucuresti, unde am sarbatorit zile de Pasti cu leneeee pe care numai Dodo o poate descrie. De ieri incoace insa traiesc agitatie maxima.

In primul rand pentru ca traiesc in Romania si toate lucrurile sunt lasate pentru ultimul moment. Sau dupa acesta. Si te uiti neputincios si asculti niste scuze si … la asta se rezuma totul. Obosesc.

In al doilea rand, pentru ca plecarea la Stuttgart inseamna bagaje, planuri, ganduri, playlist, organizari si cand constati ca de fapt ai doar doua zile lucratoare, marti si miercuri, in care mai poti sa faci una-alta…intri un pic in panica ๐Ÿ™‚ Si panica e justificata de o anumita amortire institutionala.

In al treilea rand pentru ca, inainte de plecare, mai sunt de organizat lucruri dragute precum concertul de pe 25 aprilie de la Clubul Taranului. Nu voi lua laptoapa cu mine in Germania asa ca totul trebuie impachetat si trimis din vreme.

In al patrulea rand…am o “stare”. Nu stiu daca imi vine din empatie exagerata, din alinierea planetelor sau din primavara incerta care da spre o vara capricioasa. Un Magne b6 luat la timp cica salveaza situatia. Nu si dorul, asta garantez.

Cu punctele aliniate mai sus am trait mijlocul de saptamana. Mi-am intrerupt scrisul pentru ca a trebuit sa plec repede si sa ma intorc tarziu. Peste cateva ore insa plec spre Stuttgart, via Istanbul. Promit sa-mi relaxez toate starile, sa ma bucur de zborul cu avionul (cu pastilul de rigoare ca sa evit starea de ameteala) si sa ma bucur de cei care m-au chemat sa le cant. Sunt emotionata rau pentru ca merg la o aniversare, nu oricum: 10 ani ai Forumului German-Romรขn din Stuttgart. Am multa inima de dat vineri seara, asta garantez.

Pentru cine e interesat de ce se va intampla acolo si vrea sa-si trimita prietenii sau sa ajunga personal pe 17 aprilie …clubul in care vom canta se numeste Laboratorium. La 20:30 incepe concertul. In limba romana, cum mi-e asa de drag sa cant!

Pentru concertul de pe 25 aprilie rezervarile se fac deja. In limita locurilor. Ca de obicei. Detalii AICI

 

pretext

Alina Manole

iubire,

esti cel mai frumos pretext pentru fa si do
nu trebuie sa faci nimic; din cand in cand sa ma lasi sa-ti scriu
ca si cand la capatul celalalt al penitei s-ar afla marea ecuatie
de zbor sau fericire
nu te mint, nu te-nsel
doar te folosesc bland
ca pe o crisalida
pentru mine, nascatoarea de povesti
iubire,
nu te supara
recunoaste si tu…
iti sunt pretext de femeie
pentru zilele in care nu mai stii
sa scrii
nicio poezie

 

 

 

Alina Manole 19.06.2014
 

doar prostia este pentru totdeauna

iubirea nu e pentru totdeauna. cand intra isi face loc intinzandu-se, dand din coate intre peretii elastici care adapostesc emotiile. castiga de obicei un teritoriu mai mare decat ar avea nevoie. uneori i se toarna in cap complicatii. astea din urma se muleaza pe orice spatiu pe care-l prind liber, sufocand, expulzand in cele din urma locatarul pretios. unii se mira: cum nu mai e? unde a plecat? … neglijand ca fiecare dintre lucrurile care nu aveau ce cauta acolo au fost lasate sa intre de ei insisi. uneori le-au si inghesuit, ca intr-o debara unde arunci repede multe prostioare inainte sa vina musafirii.

iubirea nu e pentru oricine. cea mare, zic. pentru unii e o chestie calduta, confortabila, fara derapaje, obisnuita si ne-clara (iubirile mari sunt intotdeauna limpezi). un individ scos din reperele lui de iubire – ca cea descrisa mai sus – va pluti o vreme, ba chiar va prinde aripi, se va metamorfoza intr-o creatura superba si apoi…un alt poc cu fasait pseudo-dramatic si va reveni in limitele sale de putinta. va reveni sau va reincepe sa caute tot sleitul confort emotional pe care un oarecare i-l poate asigura cu minim de atentie. il va chinui o vreme diferenta, apoi se va incolona, constiincios, in asfalt.

iubirea nu e indecizie, nu e amanare, nu e fuga

iubirea nu vine la pachet pentru doi. ofertele 2 intr-o iubire nu exista. pentru fiecare exista o forma aparte (dupa forma spatiului pe care i-l oferi, spatiu de care scriam mai sus). ca sa ne imaginam un pic, daca iubirea ta e un soim iar iubirea cealalta e un soarece, mai bine zboara ca sigur isi gaseste vreo gaura sa se ascunda (asta ar putea suna pervers chiar:) )

iubirea nu e comunicare. nu sariti! iubirea nu e comunicare din momentul in care iti pui problema ca nu mai comunici si incepi sa iei masuri. ๐Ÿ™‚

iubirea nu e pentru totdeauna. amintirea ei ne tine de multe ori impreuna, doi cate doi.

cu rotile-n sus

in noaptea asta plec cu tine

ne punem roti si o luam in sus

nu, nu pana pe luna, dragul meu

(de-acolo ne vom hrani copiii)

o luam mai intr-o dunga

(nu, nici venus, acolo ajungem si fara sa plecam de-acasa)

bezmetici, imponderabili si tristi

(tristetea e avatarul suprem al zeilor, daca nu ma crezi intreaba-i)

din aerul tare vom taia bucati

(unde-i gasesti ca sa-i intrebi? vezi printre nori)

si le vom strange intre omoplati

ca pe niste aripi

(zborul e ca mersul pe bicicleta, nu-ti fie frica)

noaptea de dinainte si tigara de dupa

noaptea de dinainte e la fel de intensa ca tigara de dupa . motorul expectantei este insa diferit de cel al satisfactiei, asa ca ceea ce conteaza de fapt e intervalul dintre cele doua. vorbesc de noaptea de dinainte de concert si de tigara de dupa reprezentatie, evident ๐Ÿ™‚

perioada asta e frumoas aglomerata in aniversari. pe 29 a fost ziua de nastere a Marius Tuca, azi ii sarbatorim pe Andrei Partos si pe Mircea Baniciu, niste Lei stralucitori dupa parerea mea, a caror amprenta pe realitatile multora dintre cei care cunosc muzica sau vor sa o cunoasca este puternica. fiecare in partea sa de influenta si asta mi se pare foarte interesant ๐Ÿ™‚ le doresc sa continue ce fac cu si mai mult Zbor si Entuziasm. La multi ani!

si daca tot vorbesc de Lei, un prieten devine doctor luni, nu doctor din cei de oase ci din cei de zvonuri (sociologii stiu la ce ma refer) si de-abia astept sa-l vaz in fata comisiei, sobru si emotionat de un capitol pe care il incheie dupa ceva ani de studiu.

azi plec spre mare, sper sa nu-mi uit pantofii verde-verde si sa las acasa durerea de cap pulsatila si enervanta. ne vedem la “baza” si din cate am auzit concertul (meu) va incepe cam pe la 10 jumate-11:00.ย  ๐Ÿ™‚

a! si daca tot am zis de “Lei”, va recomand cu placere cu site despre planete si nu numai. dincolo de hartile cerului pe zile, explicate frumos, cu influente in functie de zodii si ascendent, puteti gasi si alte consideratii, de suflet, de bun-simt, de stare. si muzici meditative.

gata! iau Luna sa mai stam la povesti un pic. ne citim duminica ๐Ÿ™‚