concertul…a inceput cu ploaie. cu cateva absente din sala probabil din acest motiv ca altfel nu-mi explic de ce “sold-out” si apoi vreo 9 fotolii goale. si cerere era inca. 🙂
dar, da, concertul a inceput cu ploaie. apasata, tunatoare. am auzit-o inca de la inceput din cabina. apoi am simtit-o, victorioasa.
racoare. in sfarsit. si stare. suplimentara.
emotii cat casa, cat sala, cat Luna. preocupari diverse inainte de ocupat creierii. probleme. unele ma apasa. de altele scap din gand inainte. trebuie sa scap. de 2 luni n-am mai cantat in Bucuresti. acasa. e lansarea “mica”. “mica” pe naiba, ca am emotii mai mari decat pe 2 iunie. in sala sunt oameni care nu m-au mai vazut demult. unii de 3 ani, aflu apoi. cateva suflete nu m-au vazut deloc. eu ce sa le spun? ce stiu sa le spun? ma simt mica si m-as ascunde. ma ascund in rochia neagra cu portativ.
“in urma mea” – prima piesa. apoi ma gandesc la ploaie. vorbesc putin, mai putin decat de obicei. nu vreau poveste azi, vreau cantec.
spre final un trandafir. apoi fragile si albe, tuberoze. apoi un buchet de flori de camp. un unicorn turcoaz. la “fara un sfert” un buchet mare de. de punct. 🙂 si rosul acela pe care il iau in brate. si-l port cu mine dupa concert. in racoare. cu un pahar de vin alaturi si cu prieteni nevazuti demult.
peste putin timp plec in orasul meu de catifea. la Sibiu. Peter Hammill, Haouschka. anticariate. terase cu soare si cafea. ganduri. poeme care se vor scrie. am bagaj de facut.
buna dimineata!