Cand muza vrea sa manance varza la cuptor…

…sau un articol de unde rezulta ca oamenii-care-canta sunt perfect normali 🙂 un mit-doua tot risca o cadere asa ca atentie…nu cititi in continuare daca inca mai aveti senzatia ca dincolo de microfon stau fiinte de-a dreptul nepamantene! poti sa-ti imaginezi o seara dezbracata de muzica de fundal (jazz, blues), carte deschisa,  pahar de vin? poate artistul sa sada asa, casnic? uite ca poate!

m-am uitat la stiri. apoi am plecat la cumparaturi pentru ca nu mai mancasem de ieri. si mi s-a facut “pofta de ceva”, o aceeasi pofta de acum vreo 3 ani. fiecare cu neimplinirile lui 🙂 prin urmare am luat varza si carne macra de porc. si un strop mic de afumatura. si ardei si rosii si ceapa. si am spus in gand “screw the diet”!

am venit acasa, am pus sa-mi fac pofta. nu descriu etapele, ca n-are rost. dar ce sa fac in timp ce varza mea cu carne sta cuminte la cuptor? pai…scriu! ca ma apuca in orice conditii! si am avut si o provocare creativa faina. si-am scris. si am si inregistrat ca sa ramana dovada pentru maine dimineata sau pentru mai tarziu. dovada ca inspiratia are legatura cu starea de bine care sa poate sa vina de oriunde. de exemplu din caldura din jur.

TV-ul mic e deschis la meci, scriu articolasul asta cu zambet, in bucatarie e cald datorita cuptorului nu radet-ului (care se joaca cu nervii mei si mai ales cu factura de curent, ca am in permanenta radiator in priza in dormitor), o sa pun o poza definitorie (faza intermediara) pentru seara mea culinara si ma voi simti razbunata dupa atatea poze cu prajituri puse pe facebook, am de spalat vase si asta imi repugna total pentru ca nu are nimic creativ spalatul vaselor. gatitul…oh, doamne, da… 🙂

n-o sa ascult muzici alese in noaptea asta (in afara de ce-am ascultat pe repeat pana acum), nu voi citi articole cu sens, o sa astept sa se faca minunatia de la cuptor, o sa pap cu pofta si satisfactie maxima, o sa caut un film romatic (nu, nu ma dau desteapta, nu vreau alb-negru, vreau film color, productie 2010 and more) si o sa … stau. pur si simplu. pana se va satura muza de varza la cuptor si o sa-mi zambeasca frumos si-o sa ma pupe corespunzator. ca si muza trebuie hranita din cand in cand romaneste 🙂 si o sa zambesc iarasi gandindu-ma la foarte multi muzicieni pe care ii cunosc si care gatesc senzational. stiu muzele astea la cine sa vina! 😀

si gata!

varza

bunatatea nu are nevoie de scuze

am o parte a mea pe care nu mi-o poate lua nimeni. partea aceea care se numeste “bunatate”.  nu stiu de ce si cum “gena” asta naiva tot creste, parca cu fiecare palma, cu fiecare rana, cu fiecare nedreptate. o fi bunatatea un soi de “monstru simpatic” , care creste hranindu-se cu uratul din ceilalti?! (asta a fost gand de 1 secunda)

in definitiv,  raul e cel mai usor de facut, cel mai la indemana. rautatea cauta scuze tot timpul si pretexte ca sa se manifeste. acorda o puternicie de scurta durata si atat de trista. rautatea e miiiica…si jos…si mananca din tine si te face sa nu mai ai nimic special, nimic luminos. si nici macar nu-ti dai seama…

sa fii bun insa, chiar si atunci cand iti vine sa urli iar in carnea si sufletul tau sunt rani …acolo e lupta care merita, cea mai frumoasa, a ta cu lumea, a ta cu tine insuti.

sunt un om bun si inca lupt sa raman asa

………………………………….

alta serie de versuri, care poarta si ele o semnificatie, ca toate cele pe care le scriu…

tu ai vandut marea, m/v alina manole (album dragoste in 3)

am strigat dupa tine, dupa tine-am strigat un secol sau doua…pana te-am gasit

cu tine alaturi am ales sa tac…tu ai vorbit prea mult, m-ai risipit

an dupa an coloram poezii, an dupa an desenam emisfere

tu le-ai luat, le-ai intins pe asfalt si pasii multimii le-au strivit in tacere

ref: tu ai vandut marea mea pe o noapte

un alt rasarit ai avut langa ea

m-ai mintit ca tine fac parte

esti marea lor acum ….nu mai esti marea mea

am strigat dupa tine, dupa tine-am strigat… visul meu colorat, copt de Luna-n amurg

eu te-ascundeam printre scoici argintii, tu ai curs catre mal…

eu unde mai curg…?

ref: tu ai vandut marea mea pe o noapte

un alt rasarit ai avut langa ea

m-ai mintit ca tine fac parte

esti marea lor acum ….nu mai esti marea mea

……………………………………………

de data asta pun si filmare de anul asta, de acum 1 luna

despre mine … versuri tatuate

cu piesa de mai jos am deschis concertul de la VSLO (Vama sub Lumini de Oscar), alaturi de dragii mei dragi Adi, Teddy si Nasu’. apoi, intr-un fel, nu mai stiu ce-a urmat. cumva tot ce cant se rescrie si cum tot ce sunt pe scena sunt si in afara ei, ma rescriu in timp real, masura cu masura, nota cu nota. doream sa-mi fac un tatuaj acum 2 saptamani si jumatate, stiam exact ce, ma hotarasem brusc, eliminand toate ideile de pana atunci. 3 litere cu semnificatie. acum ma tatuez interior, ca sa zic asa, in camerele acelea care nu raman niciodata secrete. cum nu ma pricep prea bine, e dureros, recunosc.

cine vrea sa asculte piesa o gaseste pe albumul “dragoste in 3″…

despre mine, m/v alina manole

despre mine poti sa spui ca m-ai iubit, ca langa mine-ai fost fericit

si ca te-am facut sa simti macar o data si dragoste si patima Adevarata

despre mine vei auzi lucruri bizare: ca sunt femeia Lor, ca n-am hotare

dar o sa poti sa spui ca m-ai iubit candva si o sa mi te adresezi cu “dumneata”

despre mine vei sti intotdeauna cert ca n-am copii, ca tot te-astept

ca am albit in graba si ca-mbatranesc si am ajuns sa spun ca nu te mai iubesc

despre mine se vor spune multe: ca am gura de scoica si arunc insulte

in dragostea femeilor neplanse…inca…

despre mine? doar lucruri marunte!

despre mine vei auzi lucruri bizare: ca sunt femeia Lor, ca n-am hotare

dar o sa poti sa spui ca m-ai iubit candva si o sa mi te adresezi “femeia mea”

despre mine vei sti intotdeauna cert ca n-am copii, ca tot te-astept

ca am albit in graba si ca-mbatranesc si am ajuns sa spun ca nu te mai iubesc

despre mine se vor spune multe…

despre mine se vor spune multe…

multe….

multe…

versurile mele…

sunt scrise pe foi, in agende, caiete, pe servetele. rar de tot, cate o piesa se afla in laptoapa, de obicei sub forma de idee…

acum cateva zile, liviu alexa ma intreba unde sunt versurile cantecelelor de pe albumul “dragoste in 3”. cumva m-am activat…oare nu se afla pe undeva, totusi, printr-un folder ratacit?

well…se pare ca nu. la un moment dat au fost scrise pentru print-ul din caietul meu fara de care nu urc pe scena si cred ca, la aproape acelasi moment, au fost sterse. se pare ca muza ma prinde scriind “de mana” (mai stiti cum e?)

in plus, ca marturisire mica-mica….unele dintre cuvintele scrise pe foile din fata mea nu mai exista demult in piesa in sine…adica una scrie pe foaia, alta cant…am doar reperul gandului de atunci, Primul, ca un soi de sambure.

tot sus-numitul liviu alexa imi recomanda pe twitter sa pun versurile pe net sau oriunde…ca da bine la imagine. am stat, am cugetat…mie-mi place stiloul dar deja devine obiect de muzeu…asa ca voi incepe, incet-incet, sa transcriu piesele, dupa cum se aud pe disc…

incep cu piesa “Ti-as desena” 🙂

ti-as desena un sotron cu o mie de patrate

si inca ceva: un fluture mare si doua palate

ti-as desena un avion in furtuna de vise

si-un trecator rezolvand caree rebustiste

ti-as desena o vaza cu flori…demodata

si-un calculator…sa aduni Ziua minunata

ti-as desena perechi de guri parfumate

si-un colibri cu o mie de aripi ciudate

ref: dar nu stiu cum, si nu stiu unde

sa gasesc si creta si-asfalt

vezi tu e-o problema: culori emigreaza iar tu esti din ce in ce….

ti-as desena covorul din camera mea argintie

si-un papagal topaind vesel pe colivie

o bicicleta cu rotile umede de poezie

ti-as desena o melodie

ref: dar nu stiu cum, si nu stiu unde

sa gasesc si creta si-asfalt

vezi tu e-o problema: culori emigreaza iar tu esti din ce in ce….mai Inalt

ti-as desena o melodie…

niste nefacute…

nu stiu ce-am avut aseara. poate pentru ca nu iesisem din casa/pat de 2 zile din motive de dureri de spate, poate pentru ca nu erau locuri de parcare, poate pentru ca ningea prea mult si semana cu o zi de mai demult…cert e ca s-au intamplat doua lucruri relativ de neimaginat pentru mine cea chibzuita si calculata 🙂

in primul rand am spus da si am mers pana la urma la un concert. mi-l doream spre informare si relaxare personala inca de saptamana trecuta. repet,  sa ajung intr-o astfel de zi si intr-un astfel de context…nici nu ma gandeam! si totusi…planetele s-au aliniat, telefonul vandei a contat si iata-ma la concertul comun a 3 folkisti: marius dascau, ioan mateiciuc si cosmin vaman. daca pe primii doi ii stiam deja, cosmin insemna o premiera live (bine, pt mine si toti bucurestenii). am ajuns devreme, m-am instalat cat de comod am putut, apoi am inceput sa vad chipuri cunoscute…adi al meu :D, puiu, ovidiu, make cu familia dulea, stefan, chinezu …in fine, echipa dreamteamro adica, emilia, daniela, stefan si alex etc. a fost concert tare fain, fiecare dintre performeri cu stilul lui, conturat, personal. toti cu simtul umorului. toti adica si noi si ei 🙂

al doilea lucru din categoria “nefacute” a fost propunerea pe care i-am facut-o lui cosmin de a canta in spectacolul nostru de la iasi. invitat independent nu s-a mai pomenit 🙂 si ca sa nu se inteleaga gresit, veti gasi rar invitati in spectacol din doua motive: pentru ca nu-mi place ideea de “artist in deschidere” (cand voi umple stadioane…poate!) si pentru ca e extrem de greu de armonizat doua stiluri muzicale intr-un acelasi tablou, astfel incat secventa suplimentara sa nu dea prost. cu alte cuvinte, e greu sa intervii in ecuatia amantelor pe care o cant 😀 cosmin va face diferenta asadar si poate cumva ma conving singura de ceea ce imi spun altii de mai demult, ca e ok sa am invitati in spectacole 😀

motivatia principala a entuziasmului meu de ieri sta in ceea ce scrie si apoi canta cosmin. textele destepte de care scriam ca le astept acum cateva zile au existat. a existat si o linie clasica pe alocuri, nu se poate scapa usor de ea, atitudinea conteaza insa si compenseaza pattern-ul armonic. sper ca publicului din iasi, la care speram din tot sufletul sa ajungem duminica, pe 19, sa-i placa asa cum imi place si mie, asta daca nu l-a cunoscut deja 🙂

aseara ma intreba cineva cum vom ajunge in moldova date fiind ninsorile si situatia drumurilor. azi, marti, nu stiu. stiu ca vreau sa plecam la drum, stiu ca vom cauta toate solutiile cu putinta, stiu ca sper ca pana joi sa se linisteasca lucrurile si sa se deschida drumurile. stiu ca-mi doresc enorm sa ajung si ca incerc sa ma tin de cuvant.

eventul de iasi pe facebook

eventul de gura-humorului pe facebook

eventul de suceava pe facebook

eventul de turneu pe facebook

pagina oficiala Alina Manole