de ce nu-mi place sa vad pe youtube secvente de concert

pentru ca orice concert, asa cum incerc sa-l fac, constituie o experienta intima.

pentru ca de fiecare data scenariul de spectacol e un pic altfel si lucrurile se construiesc cu fiecare piesa in parte

pentru ca scoase din context, vorbele pot parea ciudate

pentru ca, repet, experienta de concert e una intima si pentru mine ca artist si pentru cel din fata mea, iar cei care vin la concerte mai mult de o data stiu la ce ma refer

pentru ca platitorul de bilet merita ca ce se intampla acolo sa-i fie adresat lui si atat

pentru ca ochiul si urechea sunt mai destepte decat camerele video de pe mobil

nu vreau sa se vada ca e Altfel tot ce se intampla pe scena dincolo de o etichetare intr-un gen muzical? ba da, vreau, acolo, in orice sala de concert, unde pot sa ma uit in ochii celor care vin. unde sa pot sa le arat, in calitate de artist, ca gandurile lor de dupa, prietenii pe care i-au adus la concert, vorbele scrise pe bloguri si recomandarile publice…conteaza.

e youtube-ul un soi de tester? da, de aceea imi place sa aleg ce apare si cum. uneori gresesc in alegeri si eu. cei mai curajosi vor veni sa ne cunoastem 🙂

pe youtube exista cateva inregistrari mai recente din concerte. cei care le-au postat m-au intrebat daca le pot pune acolo si le multumesc pentru asta. le multumesc si celor care imi trimit pe e-mail filmarile, pentru vizionat si analizat. le multumesc si celor care ma intreaba daca pot pune piese direct de pe album pe conturi publice. le voi raspunde intotdeauna “nu” si sper sa inteleaga si de ce.

in urma cu 3 ani spuneam “bine ati venit in visul meu” celor prezenti la lansarea de album de la teatrul Ion Creanga. anul asta spun “nu ma trezi niciodata“, ca in piesa de pe albumul ce va veni si va purta numarul 4 🙂

de unde rezulta ca…

…iarasi nu vine sfarsitul lumii. acuma…eu am stat pana cand a inceput ziua fatidica, aproape ca m-a prins concertul pe scena (sau chiar era 12 cand am terminat? ca nu mai stiu!), dar n-am primit niciun semn cum ca de azi gata! ba mai mult, dupa ce m-am indulcit cu ciocolata cu cirese si mi-am aranjat trandafirii si freziile undeva aproape de laptoapa, parca-parca as zice ca nu mai vine napasta! 🙂

am avut concert in joy. pacat de niste detalii care au scapat la categoria investitie in sunet. sa nu intelegeti ca nu e! doar ca mai e de lucru, ca in muuulte locuri. muuuuuulta lume, cunoscuta sau mai putin cunoscuta, o masa care a fost ca in visul meu de dupa-amiaza (pe facebook am povestit), caldura cat cuprinde si rasete multe pentru ca ne-am jucat teribil. pentru cine nu a fost trebuie sa precizez ca joaca de piesa care se numeste  “asa si-asa” are mai nou o varianta pop…nu vreti sa stiti cum e 😀

am cantat in formula completa ritmica (si cu ovidiu adica) si am facut glume multiple, mai ales la adresa mesei de care scriam mai sus. glumele, evident, le-am priceput noi toti ceilalti. poate e doar o chestie de empatie, poate doar una de inteligenta 😀

experienta in sine de concert a fost foarte frumoasa si ma bucur de venirea celor care fie n-au mai venit demult, fie au tot promis ca ajung si iata, au ajuns, la folk-jazz-ul meu, pe care-l cresc si-l cocolosesc si cu care ma laud. copil, deh! stilul, nu eu 😀

acum ma simt ca in aproape fiecare noapte de dupa concert. plina de energii, cu zambet pe Dinauntru, fericit de obosita.

e 1:53

dodo doarme langa mine

buna dimineata 🙂