un soi de oboseala

am cam obosit. sa vorbesc un lucru si sa nu se intample. sa stabilesc un calendar si sa fie uitat. sa deleg un lucru pentru ca apoi sa-l fac tot eu. sa intalnesc oameni pentru care “merge si-asa”, adica oricum, tarait, indoit.

am obosit sa vad momentele de penibil in care responsabilitatea e a reflexivului, atat de depersonalizata si de fada.

am obosit sa am grija mult si pentru multe si sa aloc timp pentru atat de mult din ce nu-i al meu si cand vine vorba de revers, medalia sa fie goala.

am obosit de gandul ala pacatos care imi circula prin cap, cu generalizarea aceea idioata “asa-s romanii”. il refuz, il resping si cumva ramane agatat de mine ca … o pata. agatat ca o pata, da, o sa folosesc metafora asta.

imi incep saptamana prost sau inchei prost o saptamana care, culmea, pana azi era buna? sa stau si sa ma gandesc la “partea plina a paharului” cand de fapt paharul s-a umplut cu destul de mult din ce nu-i al meu, pe cat de bun ma duce si pe mine sufletul?

in noaptea asta nu ma impac cu nimeni si nici nu mai impac pe nimeni (adaptare dupa “amantele” – pentru cine nu stie cantecul)

si pana la 12, cand incepe luni, o sa ma dezic de bunul meu simt proverbial si o sa-l  arunc intr-un colt, sa stea acolo si sa mai vad si eu lucrurile cum sunt de fapt.

Natia asta nu stie sa-si vada de treaba

m-a pus naiba sa ma uit la stiri. asa am aflat ca yoghinii nu-s oameni. si m-au apucat dracii pentru ca natia asta are un nivel de toleranta aproape zero si ca media, care se revendica in sector “elevat”, comunica la un acelasi nivel.

esti angajat, contribuabil la gaurile de buget dar crezi in ceva ce nu intruneste majoritatea opiniilor? devii automat paria.  mai conteaza ca banii tai sunt lei sau euro pe care ii cheltui intr-o statiune precum Herculane, moarta si ingropata demult? neeeh! conteaza practica credintei tale, care, culmea, nici macar nu deranjeaza fonic precum fac manelele.  conteaza ca nu esti ca toti ceilalti, aia de spun ca-s crestini dar se duc la biserica de Paste doar pentru a lua lumina dupa care o taie grabiti catre cozonaci si vin. ba se mai si imping in tine, cel de inca mai stai sa asculti slujba. si te mai si injura, profund romaneste.

similar, putem extinde discutia la comunitatea gay, judecata din perspectiva comportamentului individual intim sexual si nu ca indivizi care muncesc, studiaza, fac audienta televiziunilor intolerabil de proaste,  consuma produse din reclame, si care, repet, ca e foarte important, contribuie la bugetul de stat. buget din care se achita pensii, alocatii pentru copii (surpriza, chiar si pentru acei copii ai caror parinti sunt homofobi)….

nu voi spune niciodata ca yoghinii sau persoanele gay sunt mai speciali in sensul bun al cuvantului. voi spune intotdeauna ca suntem oameni egali in drepturi. iar dreptul de a alege, credinte sau orientari sexuale, cata vreme nu deranjeaza pe Oricare Celalalt, ar trebui respectat.

Natia asta nu stie sa-si vada de treaba si de viata.

caut candidat la presedintie

am lipsit doar o saptamana, timp in care accesul la e-mail a fost practic inexistent. si uite cum, intoarsa din calatorie aflu o multime de lucruri:
1. la romani, in ministere, se fura (zice presa, nu de alta, dar nu vreau sa fiu acuzata de acuze nefondate)…asta nu e o surpriza…surpriza e prostia cu care se intampla lucrurile astea…
…legat de veniturile artistilor care au iesit si-au spus ca au primit cam o treime din ceea ce figura in scriptele ministerului…ma intreb…sumele declarate de cantareti au fost trecute in vreun contract? sau iarasi s-a platit la negru pt evitarea impozitelor?!
2. apare un imn dedicat ministeresei Ridzi (imi aminteste de anii ’90) cantat de florin chilian si echipa happy fish Continue reading "caut candidat la presedintie"