tata, copilul si reclama

s-a mai scris despre “reclama cu spiridisul”, da’ nu ma pot abtine sa nu ma leg si de ea azi. in ultima vreme tot vad relatia tata-copil pusa pe tapet in timp ce mama, in acelasi reper al publicitatii, spala vasele (mai ales cele de toaleta daca judecam frecventa cu care sunt difuzate bangurile, peakurile, ratoii galbeni) si pregateste masa. mama nu mai apuca sa citesca povesti sau sa se joace cu plodul de-a biscuitele, e omniprezenta in viata progeniturii prin toate lucrurile functionale, in timp ce tatal pare a fi ori foarte atent desi…e imbracat de plecare si aproape pe fuga, fie are revelatii ale absentei sale. vreau si eu sa vad o reclama in care tatal schimba scutece, spala copilul, gateste si pt adulti si pentru infant in timp ce mama e cu prietenele la un film sau vin. stiu ca s-ar incadra la exceptii (culturale, da) dar poate ar mai incuraja si femeile sa-si puna barbatii la munca sau, si mai bine, ar “premia” acele mame pe care le cunosc si care nu uita ca muncesc la fel ca partenerul de viata asa ca-l indeamna corespunzator la egalitate cand vine vorba de treburile casnice 🙂 e valabil si pentru femeile ne-mame, evident…:D

de amuzament asa…nu-mi sariti in cap

(ne vedem maine?)

“copiroaiting”

din ce in ce mai multe spoturi cu scenarii idioate. directorul firmei de asigurari care spune ca toata lumea munceste pentru asigurat inclusiv el, directorul. o fi tipic romanesc ca sefu sa joace poker pe net (sau astia erau politistii?!), dar “cutuma” asta nu ma determina sa iau in seama produsul companiei cu pricina.

campania de multumiri a realitatii tv din decembrie: pentru tine facem, dregem, iti spunem stirile pe intelesul tau (adica oricum esti idiot), pentru tine stam 24 de ore in priza…telespectatorule! e ca la un concert la care asista doar barmanul: multumiiiiim! multumim celui care a venit la concert!spectatoruleeeee!! asa te lauzi cu locul 3 in audiente? jenant

de reclama la catena nici nu mai zic.

carmolul pe care-l folosesc de cand ma stiu in stari febrile a dobandit valente grotesti. o sa trec pe frectie diana, macar imaginea din capul meu e mai suava decat…

cronica de biscuiti

doua din reclamele care bantuie televiziunile m-au determinat sa cumpar si sa testez azi niste biscuiti. oreo si bel vita start. primul produs are un spot comun, cu copilul care-si invata tatal sa manance biscuitul  preferat al laptelui. al doilea produs “urla” un “buna dimineata” unui tip de-abia trezit din somn…iar mie daca mi-ar face o gashka de nebuni asta m-as enerva cumplit.

in varianta cumparata de mine, oreo se prezinta intr-o cutie cu 4 pachete de dimensiunea unor eugenii (good point here). si iata-ma cum incerc sa fac precum in spot, ca sa testam comunicarea de produs si veridicitatea informatiei. se ia biscuiteleee, se rasuceste…si se sfarama biscuitele intre degete. din acest moment, linsul cremei e o chestiune de cat de curat esti pe degete.  mai incercam o data, o forta ponderata si miscam inceeeeeet rotativ. de data asta reusesc. spre deosebire de spot, crema se rupe in jumatate, fiecare pe cate o fatza de biscuite. asta-i bine, imi spun, echilibrul imi face bine (fixatii corespunzatoare “si” varstei).

ajung la partea cu bagatul in lapte. well…inca nu am inteles bine daca trebuie sa lipesc cele doua parti sau nu. fac si intr-un fel si in altul. aluatul…rectific…biscuitele dispare in lapte fie ca il tin 3 secunde (le numar) fie ca il tin 5. dispare in sensul ca e mancat de lapte si se transforma in terci pe undeva prin albul din pahar. dupa faza asta m-am convins ca oreo e chiar biscuitele pe care laptele il prefera.

mai tehnica fiind, eu nu

despre bel vita start, mancat dupa-amiaza, numai de bine. dulce rau. tot pack de 4 bucati. oval (imi plac biscuitii ovali). estetic stand si judecand, nu corespunde cam deloc produsul cu fotografia. nu ma surprinde, cunosc procesul de infrumusetare. dar parca ma agreseaza vizual prin lipsa de personalitate. pai daca tot urla lumea, macar sa vad o fibra acolo care sa iasa in evidenta, un insemn de puternicie. dupa aceasta constatare am inchis ochii. prea dulce, dar ma repet. si pt ca sunt, conform prezentarii, destinati consumului matinal, cred ca nu vreau s aii am in fata ochilor la prima ora.

mai sensibila fiind la detalii, eu nu nici pe ei

gata 🙂

p.s. mi-am amintit azi de toate focus group-urile in care testam produse sau idei de prezentare. uite cum m-am transformat in subiect si moderator deopotriva :))